Revista presei internaționale // Rusia testează reacția NATO, atacând Polonia; Israelul lovește aripa politică Hamas din Qatar
Presa internațională comentează noile atacuri aeriene ale Rusiei, care au vizat noaptea trecută nu doar teritoriul Ucrainei, ci și spațiul aerian al Poloniei. Mai multe publicații redau reacțiile internaționale la încălcarea spațiului aerian al NATO de către Rusia. Numirea unui nou premier în Franța, protestele violente din Nepal care au dus la căderea guvernării și primul atac israelian asupra liderilor politici Hamas din Qatar se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Rusia a lansat noaptea trecută un nou atac aerian masiv, cu zeci de rachete și sute de drone, care au vizat vestul Ucrainei, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, aproximativ 10 drone au intrat în spațiul aerian al Poloniei vecine, fiind doborâte de sistemele de apărare aeriană. Pentru interceptarea dronelor rusești, Forțele Armate ale Poloniei au folosit aviație de luptă și sisteme de apărare antiaeriană la sol, informează aceeași sursă. De asemenea, au fost ridicați în aer și piloți din alte țări NATO. Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a declarat, citat de BBC, că Rusia continuă atacurile cu rachete și drone, deși pretinde că dorește pace. Deocamdată, nu au fost raportate date despre consecințele atacurilor, notează BBC.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a confirmat că armata țării sale a doborât, în timpul nopții, obiecte care au încălcat spațiul aerian al țării, transmite Unian. Tusk l-a informat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre situație și despre măsurile luate, inclusiv despre decretarea mobilizării rapide a rezerviștilor din 10 voievodate pentru apărarea teritorială, notează agenția ucraineană de presă, precizând că patru aeroporturi, inclusiv cele două din Varșovia, au fost închise. Unian atrage atenția asupra primelor reacții din Statele Unite la atacurile rusești care au vizat Polonia. Congresmanul republican Joe Wilson a declarat, citat de agenția de presă, că aceste atacuri reprezintă o agresiune directă împotriva NATO și a cerut administrației Trump să impună imediat sancțiuni dure Kremlinului și să intensifice sprijinul militar pentru Ucraina. Într-o postare pe rețeaua X, Wilson a subliniat că Rusia testează determinarea Alianței, care trebuie să reacționeze pentru a o face să înțeleagă ce înseamnă granițele statelor libere, mai scrie Unian.
Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a afirmat, citat de Inforesist, că Rusia a atacat deliberat Polonia cu drone, pentru a testa reacția Occidentului. Potrivit publicației, Podoliak a descris acțiunea ca parte a unei strategii menite să șocheze și să intimideze partenerii europeni ai Ucrainei. Podoliak afirmă că Rusia urmărește extinderea războiului pe teritoriul Europei și obișnuirea opiniei publice cu ideea că războiul este inevitabil. El a avertizat că Rusia nu va opri de bunăvoie războiul, iar compromisurile cu agresorul ar duce la o tragedie pentru multe state europene, mai scrie Inforesist.
Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării, Andrei Kovalenko, a afirmat, citat de Sud.ua, că atacul dronelor ruse asupra Poloniei arată că este nevoie fie de consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina, fie de pregătirea pentru un posibil război al Rusiei împotriva statelor baltice. Potrivit lui Andrei Kovalenko, în actualul context geopolitic există doar două scenarii: acțiune militară imediată sau riscul unui conflict viitor pentru Lituania, Letonia și Estonia.
Între timp, președintele american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să introducă tarife de 100% pentru mărfurile din India și China, ca parte a presiunilor comune asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, relatează Financial Times. Surse oficiale au declarat pentru publicație că Washingtonul este gata să „oglindească” orice măsuri similare adoptate de UE. Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrărilor legate de dificultățile negocierilor de pace și de intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, notează Financial Times. Oficialii americani au precizat, citați de același ziar, că obiectivul este reducerea exporturilor de petrol rusesc către China.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a declarat la Fox News că țările europene trebuie să înceteze să mai cumpere petrol rusesc și să impună sancțiuni reale împotriva Rusiei. Pompeo a afirmat că președintele rus Vladimir Putin nu este interesat de negocieri de pace și va continua agresiunea până când va suporta un cost uriaș. Pompeo a subliniat că băncile chineze contribuie la finanțarea războiului dus împotriva Ucrainei și că Donald Trump dispune de multiple opțiuni pentru a influența Rusia, inclusiv autorizarea loviturilor la mare distanță pe teritoriul rus.
Întâlnirea din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus Vladimir Putin a consolidat poziția acestuia din urmă și a încurajat prelungirea războiului din Ucraina, dar și menținerea lui la putere, scrie Foreign Affairs. Publicația face referire la un sondaj Levada, potrivit căruia 79% dintre ruși consideră summitul un succes pentru Putin, iar 51% sunt mai optimiști privind relațiile cu SUA. Summitul a legitimat revendicările Moscovei și a oferit susținătorilor războiului motive să creadă că invazia este „justă”, fără ca Trump să contrazică afirmațiile lui Putin, notează Foreign Affairs. În realitate, scopul liderului rus nu a fost pacea, ci consolidarea puterii și obținerea unei victorii militare pe termen lung, constată publicația.
Guvernul rus, inclusiv Putin, se teme că revenirea masivă a soldaților ruși de pe front ar putea destabiliza sistemul politic strict controlat al țării, informează Reuters. Conform agenției de presă, Rusia recrutează deținuți pentru război, oferindu-le „șansa de a-și câștiga libertatea prin luptă”, iar printre aceștia se numără criminali violenți, a căror agresivitate poate deveni și mai periculoasă. Experții intervievați de Reuters susțin că întoarcerea acestor veterani ar putea declanșa probleme sociale și criminalitate, așa cum s-a întâmplat după războiul URSS din Afganistan. În plus, salariile mari de pe front nu vor fi menținute la revenirea de pe front a foștilor deținuți, ceea ce va spori nemulțumirea populației, spun analiștii citați de Reuters.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a numit pe ministrul Apărării Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru, după demisia guvernului condus de François Bayrou, scrie Le Monde. Lecornu, în vârstă de 39 de ani, a făcut parte din toate cabinetele lui Macron din 2017 și va trebui acum să colaboreze cu opoziția pentru a gestiona bugetul și criza datoriilor, comentează ziarul. Le Monde amintește că guvernul lui Bayrou a căzut după ce acesta a vrut să înghețe taxele și pensiile pentru a reduce deficitul bugetar, măsură respinsă de partidele de stânga și de extrema dreaptă.
Israelul a lansat mai multe lovituri asupra capitalei Qatarului, Doha, având ca țintă conducerea Hamas, transmite Sky News. Atacul, primul de acest fel împotriva Qatarului, a fost calificat de autoritățile de la Doha drept o încălcare a dreptului internațional, notează postul american de televiziune. Potrivit acestuia, Hamas a anunțat moartea a cinci membri ai săi, însă nu și a conducerii grupării, precum anunțase anterior Israelul. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat că a ordonat forțelor de securitate să lovească Doha, după ce doi bărbați înarmați au atacat luni un autobuz în Ierusalim și au ucis șase persoane. Qatarul e aliat al SUA și gazdă a liderilor politici ai Hamas, care joacă un rol de mediator în conflictul din Gaza, notează Sky News.
Președintele SUA, Donald Trump, a scris pe rețeaua sa socială Truth Social că decizia de a ataca Hamas pe teritoriul Qatarului a aparținut premierului israelian Benjamin Netanyahu. Trump a sugerat că este nemulțumit de această acțiune, având în vedere că a vizat un aliat al SUA. Totuși, el a recunoscut că obiectivul atacului a fost „justificat”.
Premierul și președintele Nepalului au demisionat ieri, după două zile de proteste violente declanșate de interzicerea rețelelor sociale și de acuzațiile de corupție, relatează AFP. Demonstrațiile, numite „protestele Generației Z”, au izbucnit în capitala Katmandu și s-au extins în mai multe orașe, soldându-se cu cel puțin 22 de morți, subliniază agenția de presă. Manifestanții au incendiat casele unor politicieni, inclusiv ale premierului, președintelui și ministrului de interne, iar parlamentul a fost ocupat și incendiat. În urma represiunii, guvernul a ridicat restricțiile impuse platformelor online, dar furia străzii nu s-a calmat, semnalează AFP.
