Peste 15 mii de moldoveni și-au găsit locuri de muncă de la începutul anului: deficitul de forță de muncă persistă
Peste 15.000 de persoane și-au găsit un loc de muncă, de la începutul anului curent, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Printre acestea se regăsesc 173 de persoane cu dizabilități și alte 100 revenite de peste hotare. Totuși, angajatorii se confruntă în continuare cu o lipsă acută de personal calificat, în special de muncitori tehnici, electricieni, șoferi, precum și specialiști în siguranța alimentară.
„Deficitul de personal vizează personalul liniar, muncitorii calificați sau necalificați. Problema cea mai stringentă este cu personalul, dar cu personalul tehnic: electricieni, lăcătuși instalatori, lăcătuși tehnico-sanitari, chiar și acei șoferi calificați, precum și cu personalul tehnic ingineresc, laboranți buni, pentru că avem producerea alimentară din pește, din carne sau semifabricate. Respectiv, avem nevoie și de medici veterinari calificați, de specialiști în domeniul siguranței alimentare, de specialiști în domeniul laboratorului veterinar sau laboratorului chimic pentru testări”, a enumerat Ana Luchianov, directoarea unei întreprinderi, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Salarii mici și migrație circulară
Situația este confirmată și de reprezentanții ANOFM, potrivit cărora deficitul de cadre se resimte în toate domeniile.
„Noi avem locuri de muncă din toate sectoarele și cu greu găsim forță calificată. Practic, migrația forței de muncă are un impact direct pe piața forței de muncă din R. Moldova”, a subliniat Raisa Dogaru, directoarea ANOFM.
Principalele motive ale deficitului de cadre sunt salariile mici și migrația circulară, care îi face pe mulți angajați să alterneze munca din țară cu cea de peste hotare.
„O persoană caută să se angajeze și să aibă o motivație mai mare la locul de muncă. Salariile mici. Când este vorba de salariu, ei pot să nu accepte, deși corespund. Pot să refuze și chiar nu mai vin a doua oară, dacă noi îi propunem aceleași locuri de muncă. Migrația are un impact foarte mare. Este migrația circulară. Sunt persoane care pleacă, vin, se duc. Și chiar nici angajatorului nu-i convine să lucreze o perioadă, după asta pleacă și iar revine”, a adăugat Raisa Dogaru.
Pentru a-și păstra angajații, unele companii oferă transport și hrană în mod gratuit.
„Din Căușeni sunt aduși oamenii pentru a activa în Chișinău. Din Orhei, din Telenești. Dacă găsim un grup de angajați, le oferim transport achitat integral de întreprindere. Acum sunt și beneficiile cu alimentarea gratuită”, ne-a spus Ana Luchianov.
Aproape 30% dintre tineri nu învață și nici nu lucrează
În mediul rural, lipsa locurilor de muncă este și mai acută, ceea ce adâncește dezechilibrul între cererea și oferta de pe piața muncii. Pe lângă deficitul de forță de muncă, problema muncii nedeclarate rămâne una majoră. În doar opt luni, 5.278 de cazuri au fost depistate, jumătate dintre ele în Chișinău.
„Cele mai vulnerabile sectoare ar fi, în primul rând, sectorul agricol, unde este identificată, în mare parte, munca nedeclarată. Acesta ar fi urmat de sectorul HoReCa și de cel al construcțiilor”, a precizat, la aceeași emisiune, Andrei Prisăcari, șeful Inspecției teritoriale de muncă Chișinău din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii.
Această practică generează concurență neloială și îi pune pe antreprenorii corecți în dificultate.
„Eu nu pot să concurez cu unul care îi oferă 20 de mii în plic, pentru că la mine 20 de mii este brutul, pentru el 20 de mii este netul. Douăzeci de mii brut presupune încă 24% impozitul la stat pe care trebuie să-l plătească angajatorul, pentru angajat aceasta este 21% - impozitele pe care trebuie să le reținem din salariu”, a explicat directoarea de întreprindere, la Radio Moldova.
În prezent, circa 27.000 de locuri de muncă sunt înregistrate oficial, cele mai multe în administrația publică, sănătate, învățământ, transport și agricultură. Totuși, aproape 60% dintre cei aflați în căutarea unui job nu au o profesie, iar 28% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani nu muncesc și nu studiază.
„Numărul este mult mai mare decât în țările din regiuni și din Europa. Adică, persoanele sunt mai departe de piața muncii. Pot fi și persoane care lucrează la negru în acest număr, dar nu este oficial. Ei nu învață și nici nu caută un loc de muncă. Aceștia sunt tinerii NEET. Noi avem sarcina să-i găsim pe acești tineri NEET, să le propunem programele noastre și să vină pe piața muncii, fiindcă locuri de muncă sunt”, a mai declarat Raisa Dogaru.
Pentru a stimula angajarea, ANOFM a lansat, în luna august, un program prin intermediul căruia tinerii care se angajează în șapte domenii strategice, inclusiv industria alimentară, electronică, chimică, construcția de mașini și textile, primesc lunar indemnizații de 3.000 de lei. Până acum, peste 2.000 de persoane au aplicat, însă doar 40 au întrunit criteriile de eligibilitate.
Obiectivul ANOFM este ca, până la sfârșitul anului curent, să faciliteze angajarea în câmpul muncii a 20.000 de persoane.
CITIȚI ȘI:
