Revista presei internaționale // NATO pregătește un „răspuns militar defensiv” în fața Rusiei; Albania a numit un ministru cu inteligență artificială
Presa internațională informează despre măsurile urgente luate de aliații europeni după pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei în noaptea de 10 septembrie. Mai multe publicații scriu despre starea tot mai acută a economiei ruse, care e afectată de război. Cum încearcă Franța să depășească criza politică și care e prima țară care are un ministru cu inteligență artificială – aflăm din presa străină.
Bloomberg scrie că NATO pregătește un „răspuns militar defensiv” după ce 19 drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident în care mai multe aparate s-au prăbușit pe teritoriul acestei țări din flancul estic al blocului militar transatlantic. Potrivit surselor agenției de presă, planul de consolidare a apărării e coordonat de generalul Alexus Grinkevici, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa. Polonia a mobilizat 40.000 de militari la granița cu Belarus și Rusia și a cerut aliaților sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, dezvăluie Bloomberg. Franța și Marea Britanie vor trimite avioane de luptă, iar Germania, Olanda și alte state au anunțat sprijin cu sisteme Patriot și patrule aeriene, menționează aceeași agenție de presă.
Între timp, președintele american Donald Trump a admis că dronele rusești ar fi putut să ajungă în Polonia din greșeală, ipoteză exclusă ferm de Kiev și de alți aliați occidentali, transmite Unian. Agenția de presă precizează că Trump s-a arătat, oricum, nemulțumit de situație, dar nu a răspuns deocamdată apelurilor mai multor senatori republicani de a pedepsi Rusia cu sancțiuni dure, înarmând concomitent Ucraina.
În același context, Axios scrie că în Statele Unite revine în prim-plan inițiativa pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Publicația relatează că un grup de senatori republicani și democrați a depus un proiect de lege care ar desemna Rusia și Belarus drept state ce sprijină terorismul, dacă nu-i înapoiază pe cei peste 19.000 de copii ucraineni răpiți în timpul războiului. Inițiativa a fost impulsionată de incidentul cu dronele rusești care au încălcat spațiul aerian al Poloniei, remarcă Axios, amintind că SUA au aplicat anterior această etichetă doar unor state precum Iran și Coreea de Nord.
În pofida intențiilor Congresului SUA de a sancționa Belarusul, președintele SUA, Donald Trump, menține relații cordiale cu dictatorul de la Minsk, observă Belta. Publicația atrage atenția că Trump i-a oferit dictatorului belarus Alexandr Lukașenko cadou niște butoni (accesorii mici, decorative, folosite pentru închiderea cămășilor la mâneci) cu imaginea Casei Albe, prin intermediul reprezentantului său, John Cole, în timpul unei vizite la Minsk. De asemenea, Trump i-a trimis lui Lukașenko o scrisoare de felicitare cu ocazia zilei de naștere, urându-i sănătate, prosperitate și succes în atingerea obiectivelor comune, notează Belta. În august, Trump a declarat că a avut o „conversație remarcabilă” cu Lukașenko, mulțumindu-i pentru eliberarea a 16 deținuți, iar presa rusă a scris că Belarusul l-ar fi invitat pe Trump cu familia la Minsk, amintește Belta.
The Moscow Times scrie că guvernul rus pregătește o nouă majorare a taxelor pentru a acoperi deficitul bugetar de peste 147 de miliarde de dolari, acumulat în trei ani și jumătate de război. Potrivit publicației, cea mai probabilă măsură este creșterea TVA de la 20% la 22%, după ce în acest an au fost deja majorate impozitul pe profit și impozitul pe venit. În primele opt luni ale anului, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 20%, și tot cu atâta au crescut cheltuielile, care, în proporție de 40%, sunt direcționate spre armată, subliniază The Moscow Times. Numai în august, deficitul a ajuns la 44 de miliarde de dolari, depășind semnificativ ținta bugetară pentru întregul an, notează ziarul, precizând că, în pofida riscurilor economice tot mai mari, autoritățile ruse nu intenționează să reducă cheltuielile militare pentru anul viitor, estimate la aproape 316 miliarde de dolari.
Business Insider își concentrează atenția asupra unui posibil conflict militar între China și SUA în viitorii ani, în care armata americană riscă să fie înfrântă în fața roiurilor de drone chineze, dacă nu își corectează vulnerabilitatea în fața acestui tip de armament. Deși Pentagonul cheltuiește resurse mari pentru apărarea împotriva dronelor, prioritățile nu sunt clar definite, iar programele actuale sunt costisitoare și ineficiente, constată Business Insider. Publicația precizează că China investește masiv în producția dronelor, inclusiv în cea a modelelor kamikaze, comandând anul trecut un milion de unități cu livrare până în 2026. Experții Business Insider avertizează că, fără stocuri suficiente de contramăsuri, strategiile americane pot fi neutralizate de atacuri masive de drone, amenințând succesul unei eventuale operațiuni în Taiwan. Forțele chineze studiază atent războiul din Ucraina și par să depășească SUA în adaptarea rapidă a tehnologiilor dronelor, relevă publicația.
Fostul președinte de extrema dreaptă brazilian Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani și trei luni de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat și conducerea unui complot vizând păstrarea puterii după înfrângerea sa la alegerile din 2022, transmite BBC. Condamnarea, pronunțată de cinci judecători ai Curții Supreme, îi interzice lui Bolsonaro să candideze la funcții publice până în 2033, iar el se află acum sub arest la domiciliu, subliniază serviciul britanic de presă. Potrivit acestuia, judecătorii au stabilit că fostul lider a orchestrat planuri de preluare a puterii, inclusiv atacuri asupra instituțiilor guvernamentale și amenințări la adresa actualului președinte Lula da Silva și altor oficiali. Procesul a inclus condamnarea a șapte complici, printre care foști miniștri și oficiali militari de rang înalt, iar judecătorii au avertizat că Brazilia a fost aproape de revenirea la autoritarism, notează BBC. Avocații lui Bolsonaro au anunțat că vor face apel și vor solicita menținerea sa sub arest la domiciliu, criticând pedeapsa drept excesivă, menționează BBC.
Presa din Europa scrie că noul premier francez, Sébastien Lecornu, se confruntă cu un val de neîncredere din partea partidelor și sindicatelor. La cererea președintelui Emmanuel Macron, Lecornu a inițiat consultări ample cu forțele politice și organizațiile sindicale pentru a găsi un compromis privind bugetul, informează Le Monde. Potrivit ziarului francez, este puțin probabil ca Partidul Socialist să accepte concesii, fiind dezamăgit de promisiunile nerespectate ale fostului premier François Bayrou, demis în această săptămână. Lecornu a declarat o „pauză” pentru a asculta toate revendicările și a încerca să restabilească încrederea necesară, mai scrie Le Monde.
Euronews transmite că guvernul Spaniei a aprobat un proiect de lege care restricționează fumatul în spațiile publice, ceea ce ar putea afecta semnificativ turiștii. Noua legislație interzice fumatul în aer liber, inclusiv pe plaje, terase de restaurante și baruri, stadioane, terenuri de sport și zone de joacă pentru copii, detaliază Euronews. Ministrul sănătății, Mónica García, a declarat, citată de postul paneuropean de televiziune, că prioritatea este protejarea sănătății publice și dreptul la aer curat. Proprietarii de restaurante și baruri se arată nemulțumiți, susținând că tradiția mesei în aer liber depinde de clienții fumători. Proiectul trebuie încă aprobat de parlament și poate fi modificat, iar termenul de aplicare al restricțiilor nu a fost stabilit, conchide Euronews.
Reuters informează că Albania a devenit prima țară din lume care a numit un ministru cu inteligență artificială. Potrivit agenției de presă, e vorba de un bot pe nume Diella, care va conduce Ministerul Achizițiilor Publice. Premierul Edi Rama a declarat, citat de Reuters, că Diella, prezentă doar virtual, va ajuta să combată orice act de corupție în timpul licitațiilor publice. Corupția în contractele de stat este de mult timp o problemă majoră în Albania și un obstacol pentru aderarea la Uniunea Europeană, notează Reuters. Nu este clar cine va supraveghea efectiv activitatea botului, având în vedere riscurile de manipulare a programului, relevă agenția de presă.
