ELECTORALA 2025 // Discursuri de ură, dezinformare pe TikTok și resurse administrative: autoritățile, îndemnate să ia măsuri
Discursurile de ură, manipularea online prin clipuri false cu tentă religioasă și folosirea resurselor administrative în campania electorală sunt principalele provocări pentru scrutinul din 28 septembrie. Experții avertizează că aceste practici pot influența percepțiile alegătorilor și subliniază necesitatea unor măsuri ferme din partea autorităților.
Discursuri de ură și manipulare online
Potrivit organizației Promo-LEX, în ultimele săptămâni, au fost identificate 233 de cazuri de discurs de ură, dintre care 162 în context electoral, cu peste 2,5 milioane de vizualizări pe rețelele sociale.
Aceste mesaje au fost distribuite masiv pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și aplicații de mesagerie, ajungând la un public larg și creând o presiune psihologică semnificativă asupra alegătorilor.
„Trebuie să-i prevenim pe oameni că manipulările vor continua și doar vor crește în intensitate, iar oamenii ce continuă să se informeze din mediul online, în special din rețelele de socializare, de pe conturi anonime vor fi, inevitabil, victime ale acestor manipulări. De ce? Pentru că ei știu cum să ajungă la fiecare om în R. Moldova, ei știu cum să manipuleze acești algoritmi”, susține Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate.
Principala metodă de răspândire a dezinformărilor este crearea și gestionarea conturilor false, adesea de pe servere sau telefoane conectate în rețea. Aceste conturi distribuie postări, pun comentarii și aprecieri în primele ore de la postare, ceea ce determină algoritmii să considere interacțiunea ca fiind reală și să promoveze postarea către mii sau sute de mii de oameni.
„Tactica cea mai simplă, pe care putem să o descriem, este amplificarea prin aceste conturi. Creezi o mie de conturi false care, cel mai degrabă, sunt gestionate de un server Linux, adică ai niște telefoane puse în rețea care sunt operate de pe un calculator. Ele distribuie, pun comentarii, pun aprecieri la diferite postări. Mai ales în primele ore după postare. Postarea devine virală. Algoritmul crede că este o interacțiune reală și este arătată la mii și sute de mii de oameni. Oamenii încep să creadă că asta e realitatea, este ceea ce trebuie ei să vadă pe rețele. (...) Revenirea la informare în afara rețelelor este una dintre cele mai bune soluții pentru alegătorul care nu vrea să fie manipulat”, este recomandarea lui Curăraru.
Efectele asupra alegătorilor nu se lasă așteptate și pot fi periculoase, a subliniat Carolina Bagrin, directoarea Programului Drepturile Omului de la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, la emisiunea „ABC Electoral” de la Radio Moldova.
„În general, discursul de ură afectează destul de profund toate drepturile noastre, pentru că el vine cu un mesaj și ne face să credem că o categorie anumită are mai puține drepturi decât ceilalți. Chiar dacă acest discurs de ură țintește un grup anumit, noi toți suntem cei care vom suferi consecințele. Discursul de ură niciodată nu a fost unul satiric. El este mult mai periculos. Se cer și sancțiuni, penalizări pentru astfel de mesaje”, a precizat Bagrin.
Inteligența artificială și exploatarea religiei
Analizele arată că sute de conturi coordonate folosesc TikTok și Telegram pentru a răspândi mesaje anti-UE generate cu ajutorul inteligenței artificiale și a exploata teme religioase.
„Factorul religios va deveni din ce în ce mai important în alegerile din R. Moldova. El este utilizat ofensiv împotriva democrației din R. Moldova. Noi am identificat cel puțin 15 canale de Telegram pe care le-au făcut biserici locale, comunitățile religioase care distribuie falsuri. Noi vedem cum acești preoți se duc în pelerinaje în Serbia, Israel, Turcia și primesc bani să dezinformeze. Vedem preoți care fac predici maraton de trei-patru ore în care critică statul, fapt ce este absolut împotriva legislației din R. Moldova și logicii separării religiei de stat. Vedem incidente artificiale create de acești preoți”, a punctat Andrei Curăraru.
Clipurile false și mesajele coordonate pot influența alegătorii să-și schimbe opțiunea - să voteze pentru alt partid sau să nu voteze deloc, sub presiunea dezinformării.
„Trebuia să se reușească să fie adoptată legislația-cadru în R. Moldova pentru armonizarea cu The Digital Services Act din UE. Această recomandare s-a făcut la summitul R. Moldova – UE. Aceasta ne-ar fi dat o platformă prin care să discutăm prin intermediul Comisiei Europene direct cu reprezentanții TikTok. (...) Singurul lucru pe care-l putem face este să apelăm la partenerii noștri europeni, să ne întărim capacitatea de negociere cu TikTok”, a mai declarat Curăraru la aceeași emisiune de la Radio Moldova.
Resurse administrative și poziția din buletine
CEC i-a aplicat un avertisment primarului suspendat al Chișinăului, Ion Ceban, pentru folosirea resurselor administrative în campanie, în contextul vizitei recente în Italia și al postărilor online care aveau impact electoral.
Potrivit lui Curăraru, într-o țară mai civilizată, un astfel de scandal atrăgea „cel puțin” retragerea lui Ion Ceban de pe lista electorală.
Astfel de practici creează un avantaj incorect pentru unii candidați și subminează principiul egalității în competiția electorală, avertizează experții.
La emisiunea „ABC Electoral” de la Radio Moldova a fost abordată și importanța ordinii în buletinul de vot a concurenților electorali.
Deși unii candidați mizează pe poziția în buletin – fie la început, fie la sfârșit – pentru un scor electoral mai bun, impactul este mai mult psihologic, nu decisiv, spun experții.
„Pentru o mică parte din cetățeni ar avea importanță unde este amplasat concurentul, mai ales pentru cei indeciși care decid să meargă la vot pe ultima sută de metri”, a opinat Carolina Bagrin.
Pe 28 septembrie 2025, cetățenii din Republica Moldova vor decide componența viitorului Legislativ. În cursa electorală s-au înscris 23 de concurenți electorali: 15 partide, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.
