Revista presei internaționale // Sancțiunile pot opri războiul ruso-ucrainean în 2-3 luni; Ofițeri americani, prezenți la manevrele militare ruso-belaruse
Presa internațională analizează modul în care se pregătesc liderii occidentali să impună sancțiuni dure împotriva economiei Rusiei pentru a o forța să accepte negocieri de pace și încheierea unui armistițiu cu Ucraina. Mai multe publicații descriu modul în care se desfășoară exercițiile militare ruso-belaruse, inclusiv vizita surpriză a unor ofițeri americani veniți să urmărească manevrele.
Uniunea Europeană respinge cererea președintelui american Donald Trump de a opri importurile de petrol rusesc și de a introduce taxe vamale de la 50 până la 100% împotriva mărfurilor importate din China și India, scrie Le Monde. Potrivit ziarului francez, liderii europeni consideră că astfel de măsuri ar lovi în economia propriilor țări, în condițiile în care China este principalul partener comercial al blocului comunitar, iar cu India se finalizează negocierile pentru un acord de liber schimb. În locul tarifelor propuse de Washington, Bruxelles-ul preferă sancțiuni punctuale împotriva companiilor care ajută Rusia să ocolească restricțiile, scrie Le Monde. Importurile de petrol rusesc în UE au scăzut deja la 3% după embargoul din decembrie 2022, excepțiile fiind Ungaria și Slovacia, notează ziarul. Le Monde amintește că europenii pregătesc al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și au îndemnat Statele Unite să facă același lucru pentru ca măsurile să aibă un impact mai eficient asupra economiei ruse.
Bloomberg scrie că Uniunea Europeană analizează totuși impunerea de sancțiuni companiilor din India și China care facilitează comerțul cu petrol rusesc. Sursele agenției de presă susțin că noile restricții ar putea fi incluse în următorul pachet de sancțiuni al UE și sunt coordonate cu țările din grupul G7, în care intră cele mai mari economii occidentale. Principalul obstacol îl reprezintă opoziția Ungariei și Slovaciei, dependente încă de energia rusească, pentru care Bruxelles-ul ar putea elimina treptat actualele derogări, precizează Bloomberg.
Cu toate acestea, administrația de la Washington nu este dispusă să impună sancțiuni dure Rusiei dacă europenii nu vor aproba măsuri similare, a declarat ministrul american de finanțe, Scott Bessent, într-un interviu pentru Reuters. Oficialul s-a arătat sigur că, dacă Europa va introduce taxe vamale mari împotriva Chinei și Indiei pentru a reduce veniturile Rusiei din petrol, războiul din Ucraina s-ar putea încheia în 2–3 luni. În același interviu oferit agenției Reuters, ministrul american de finanțe a adăugat că SUA sunt gata să colaboreze cu europenii pentru înăsprirea sancțiunilor asupra companiilor rusești și pentru folosirea activelor rusești înghețate, evaluate la 300 de miliarde de dolari, în sprijinul Ucrainei.
În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru Sky News că Donald Trump ar putea adopta o poziție clară privind încetarea războiului și sancțiunile împotriva Rusiei. El a subliniat că oprirea luptelor este posibilă doar cu garanții de securitate ferme și cu un document susținut de SUA și partenerii europeni. Washingtonul are resurse suficiente pentru a furniza sisteme de apărare antiaeriană și pentru a impune sancțiuni capabile să afecteze decisiv economia rusă, a mai spus Zelenski în interviul oferit postului american Sky News.
Războiul din Ucraina nu se apropie de final, iar administrația americană este conștientă de acest lucru, scrie The Wall Street Journal. Președintele Donald Trump ezită să impună sancțiuni severe împotriva Rusiei, în condițiile în care nu toate țările NATO sunt dispuse să renunțe la importurile de petrol rusesc, remarcă publicația. Cu toate acestea, Congresul SUA analizează proiecte de lege bipartizane pentru sancțiuni secundare împotriva țărilor care cumpără petrol și gaz din Rusia și pentru recunoașterea Rusiei ca stat sponsor al terorismului, precizează The Wall Street Journal. Adoptarea acestor măsuri ar pune o presiune mai mare asupra lui Putin și îl va obliga pe Trump să aleagă între a acționa sau a-și asuma responsabilitatea pentru prelungirea războiului, constată publicația.
Președintele rus Vladimir Putin a criticat între timp guvernul de la Moscova pentru încetinirea bruscă a economiei, care în vară a ajuns aproape de stagnare, relatează The Moscow Times. Publicația subliniază că, în primele șapte luni ale acestui an, PIB-ul a crescut în Rusia cu doar 1,1%, față de peste 4% în aceleași perioade ale anilor precedenți. Mai multe sectoare industriale au intrat în recesiune, iar deficitul bugetar a urcat la aproape 47 de miliarde de dolari, ceea ce obligă autoritățile să ia în calcul majorări de taxe, inclusiv creșterea TVA la 22% în 2026, conchide The Moscow Times.
În cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni, Uniunea Europeană analizează restricții dure pentru vizele turistice ale rușilor și limitarea deplasărilor diplomaților ruși în interiorul blocului comunitar, relatează Euractiv. Publicația subliniază că, anul acesta, peste jumătate de milion de turiști ruși au vizitat Europa, majoritatea din clasa de mijloc cu venituri ridicate. Statele est-europene au restricționat deja vizele, în timp ce țări ca Italia, Spania, Grecia, Franța și Ungaria au menținut politici mai liberale, remarcă Euractiv. Noile reguli ale Uniunii Europene, așteptate la începutul anului viitor, vor include recomandări generale pentru vize și limitarea circulației diplomaților ruși acreditați în bloc, conchide publicația.
India a trimis 65 de militari pentru a participa la exercițiile „Vest-2025”, conduse de Rusia și desfășurate pe un vast teritoriu, de la Arctica până la granița Belarusului cu Polonia și Lituania, relatează The Times. Potrivit publicației, în jur de 30.000 de soldați ruși și belaruși simulează lansări de rachete balistice și atacuri aeriene. Decizia Indiei de a se alătura acestor manevre este considerată de analiștii intervievați de The Times un semnal îngrijorător privind orientarea strategică a țării. Potrivit experților, gestul arată că relația cu Moscova rămâne o prioritate pentru guvernul Modi, în pofida incertitudinilor din dialogul de securitate cu Statele Unite.
AFP relatează că doi ofițeri americani au asistat ieri la exercițiile militare ruso-belaruse, eveniment prezentat de Minsk ca o surpriză și un semnal al apropierii relațiilor dintre SUA și Belarus. Vizita a avut loc după negocierile unui trimis al președintelui Donald Trump cu dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko, remarcă AFP. Agenția de presă amintește că, în urma tratativelor, Belarusul a eliberat 52 de deținuți, iar Washingtonul a relaxat sancțiunile asupra companiei aeriene „Belavia”.
Exercițiile militare ruso-belaruse „Vest-2025” se apropie de final, urmând să se încheie astăzi, iar în Europa există temeri privind pașii ulteriori ai Rusiei, notează Bild. După precedentul din 2021, când Rusia a atacat Ucraina imediat după manevre, analiștii citați de tabloidul german iau în calcul mai multe scenarii. Potrivit acestora, Putin ar putea lăsa trupele în Belarus ca factor de presiune, relansa ofensiva din nordul Ucrainei sau deschide un front surpriză în altă parte. NATO pare insuficient pregătită, dovadă fiind folosirea unor rachete costisitoare pentru a doborî drone rusești în Polonia, constată Bild.
Reacția NATO la incursiunile provocatoare ale dronelor rusești în Polonia și România, prin desfășurarea de echipamente militare de-a lungul flancului estic, ar putea fi chiar convenabilă pentru Vladimir Putin, scrie The Independent. Operațiunea „Străjerul Estic” a activat desfășurarea de echipamente de descurajare de-a lungul granițelor NATO cu Belarus, Rusia și Ucraina, însă rămâne neclar cum va acționa Alianța în viitor, subliniază ziarul. Analiștii intervievați de publicație avertizează că o „linie roșie” clară pe frontiera vestică a Ucrainei poate fi percepută de ucraineni ca un semn că Occidentul nu urmărește victoria lor completă, ci doar menținerea războiului împotriva Rusiei. În același timp, NATO pare pregătită să intercepteze drone sau rachete care traversează frontierele Alianței, pentru a întări securitatea membrilor estici după ani de prudență, adaugă The Independent.
Teoretic, NATO deține un scut aerian puternic în Europa, format din radare, drone și avioane de luptă desfășurate în statele est-europene, completat de sisteme sol-aer Patriot și radare americane, scrie The Economist. Totuși, redistribuirea sistemelor de apărare aeriană către Ucraina reduce eficiența apărării europene, constată ziarul. Astfel, deși structura tehnică este sofisticată, pregătirea efectivă a Europei pentru o apărare completă împotriva Rusiei rămâne incertă, conchide The Economist.
În Marea Britanie și Franța, cheltuielile pentru pensii cresc paradoxal, pensionarii francezi având deja venituri mai mari decât populația activă, notează Financial Times. În ultimele două decenii, plățile către vârstnici au crescut mai rapid decât în majoritatea celorlalte state europene, iar raportul datorie/PIB a ajuns la niveluri ridicate, scrie ziarul. Potrivit Financial Times, în Marea Britanie, dublarea cheltuielilor pentru sănătate și îngrijire socială a persoanelor care au peste 65 de ani și „tripla garanție” a pensiilor fac ca veniturile vârstnicilor să crească mai repede decât restul populației. În consecință, finanțele publice sunt afectate, iar sărăcia în rândul copiilor și tinerilor se accentuează, semnalează publicația.
