Revista presei internaționale // UE a pregătit sancțiuni dure împotriva Rusiei; Israelul extinde ofensiva militară împotriva Hamas
Presa internațională își concentrează atenția asupra discuțiilor diplomatice purtate de Uniunea Europeană și Statele Unite despre viitoarele sancțiuni îndreptate împotriva Rusiei, menite să forțeze Moscova să accepte un acord de încetare a focului în Ucraina. În vizorul publicațiilor este și situația critică din Orientul Mijlociu, unde armata israeliană a declanșat o ofensivă militară terestră pentru distrugerea completă a grupării Hamas din orașul Gaza.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Sky News că Europa și Statele Unite trebuie să se concentreze mai mult pe sprijinirea Ucrainei decât pe viitoarele relații cu Rusia. El a avertizat că Rusia pregătește două ofensive majore și că Ucraina are nevoie urgentă de sprijin militar suplimentar din partea partenerilor internaționali. În același interviu oferit postului Sky News, Zelenski a remarcat că Rusia nu poate ocupa complet estul Ucrainei, iar zvonurile despre căderea unor orașe, precum Sumî, sunt „minciuni și manipulări”. Zelenski s-a arătat convins că aplicarea unor sancțiuni totale împotriva Rusiei ar limita semnificativ capacitatea acesteia de a produce armament.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat subiectul ieri la telefon cu președintele american Donald Trump, notează AFP. Potrivit agenției de presă, von der Leyen a anunțat că urmează prezentarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând criptomonedele, sectorul bancar și energia. Ea a subliniat că economia de război a Moscovei este alimentată de veniturile din combustibili fosili și că Bruxelles-ul va propune accelerarea renunțării la importurile rusești, scrie AFP.
Uniunea Europeană pregătește sancțiuni împotriva unui număr mai mare de companii chineze legate de sprijinul militar pentru Rusia, ca parte a unei campanii diplomatice menite să obțină susținerea președintelui american Donald Trump pentru oprirea războiului din Ucraina, relatează Politico. Potrivit publicației, Trump e gata să sprijine Uniunea Europeană în înăsprirea sancțiunilor doar dacă statele NATO renunță complet la importurile de petrol rusesc și impun taxe vamale de 50–100% pe produsele chinezești. Diplomați europeni citați de Politico afirmă că noul pachet de sancțiuni, ce urmează să fie prezentat pe 19 septembrie, va include companii chineze suplimentare și măsuri pentru eliminarea restului de importuri petroliere rusești. Totuși, aceste propuneri rămân departe de condițiile impuse de Trump, care anterior a considerat insuficiente măsurile similare luate de Bruxelles, notează Politico.
Rusia, care asigură aproximativ 9% din producția mondială de petrol, ar putea fi nevoită să reducă extracția după atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor rusești și porturilor baltice Ust-Luga și Primorsk, anticipează experții intervievați de Reuters. Ei susțin că aceste atacuri au redus semnificativ capacitatea de export a petrolului rusesc. Aceiași analiști atrag atenția că Rusia nu are suficiente spații de depozitare a petrolului și ar putea fi nevoită să scadă producția. Tot Reuters remarcă eficiența atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia, unde deficitul de benzină se extinde și ajunge în regiunile centrale ale țării. Criza, declanșată în august, afectează cel puțin 20 de regiuni, unde numeroase benzinării au fost închise sau au limitat vânzările, în timp ce companiile mari se confruntă și ele cu întârzieri și lipsuri, notează Reuters. Potrivit agenției de presă, în urma loviturilor cu drone ucrainene a fost scoasă din funcțiune a patra parte din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Pentru atenuarea crizei, guvernul de la Moscova a prelungit cu două luni interdicția de export a carburanților și a ordonat companiilor petroliere să folosească rezervele, precizează Reuters.
Aceeași agenție de presă informează că administrația SUA a aprobat pentru prima dată livrarea de arme către Ucraina finanțate din contribuțiile aliaților NATO. Surse diplomatice citate de Reuters afirmă că pachetele, în valoare de câte 500 de milioane de dolari, includ sisteme de apărare antiaeriană. Decizia marchează o schimbare față de perioada administrației Biden, când ajutorul era acoperit direct de Washington, în timp ce președintele Donald Trump a anunțat că nu va mai oferi arme gratuit, menționează Reuters. Noul mecanism, prezentat în iulie, prevede ca Ucraina să indice tipurile de armament necesare, iar statele NATO să decidă cine suportă costurile, amintește agenția de presă.
După recentele incursiuni ale dronelor rusești în Polonia și România, guvernul de la Varșovia discută crearea unei zone deasupra Ucrainei în care NATO ar putea doborî dronele și rachetele rusești, scrie The New York Times. Decizia ar urma să fie luată împreună cu partenerii din NATO, deși experții citați de publicație avertizează că provocările politice și tehnologice rămân semnificative. Aceștia susțin că Pentagonul ar putea să nu sprijine crearea unei zone de protecție aeriană pentru a evita trecerea de la un război indirect la un conflict direct cu Rusia.
The Wall Street Journal scoate în evidență problemele legate de costurile pe care le suportă NATO în combaterea atacurilor aeriene ale Rusiei. Potrivit publicației, pentru raidul cu drone asupra Poloniei, Rusia a cheltuit de 40 de ori mai puțini bani decât NATO pentru a le intercepta. Costul unei drone rusești este de aproximativ 10.000 de dolari, în timp ce operațiunea de apărare a alianței a fost estimată la 8 milioane, detaliază The Wall Street Journal. Ziarul amintește că NATO a doborât doar trei drone într-o operațiune în care a implicat avioane moderne de luptă, elicoptere și sisteme de apărare aeriană Patriot. Experții intervievați de The Wall Street Journal avertizează că folosirea unor arme extrem de costisitoare împotriva unor drone ieftine pune sub semnul întrebării eficiența apărării antiaeriene.
După ce, în noaptea de 10 septembrie, spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat de peste douăzeci de drone rusești, polonezii au început să caute mai activ locuințe în străinătate, scrie Gazeta Wyborcza. Potrivit ziarului, numărul clienților interesați de proprietăți în Spania s-a triplat, mulți polonezi considerând că acum este momentul potrivit pentru achiziții. Siguranța a devenit un factor tot mai important pentru polonezi, iar prețurile locuințelor în Spania sunt comparabile cu cele din Cracovia, notează Gazeta Wyborcza. Tendința reflectă teama locuitorilor Poloniei, aflați la frontiera estică a NATO, și dorința de a investi într-un mediu mai sigur, explică ziarul.
În Belarus s-au încheiat primele exerciții militare comune cu Rusia de la începutul războiului, considerate de experți ca parte a strategiei Moscovei de intimidare a Occidentului, scrie UNIAN. Expertul ucrainean Evghenii Dikii a subliniat într-un interviu oferit agenției de presă că scopul acestor exerciții și provocări aeriene împotriva țărilor NATO a fost de a analiza reacția Occidentului și de a transmite că Rusia este capabilă să atace și statele est-europene membre ale alianței. Kremlinul și-a atins obiectivele, iar democrațiile occidentale au eșuat în acest „test”, consideră expertul.
Presa internațională urmărește îndeaproape și situația critică din Orientul Mijlociu. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a confirmat lansarea unei operațiuni militare majore în Gaza, iar armata israeliană a început bombardamente și un atac terestru pentru a ocupa orașul și a elimina infrastructura Hamas, relatează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, peste 250.000 de civili s-au deplasat spre sudul Fâșiei Gaza, însă mii de persoane rămân în zonele atacate. Oficialii israelieni, citați de BBC, afirmă că între 2.000 și 3.000 de luptători Hamas sunt încă în oraș și că operațiunile vor continua, prioritizând siguranța civililor și a ostaticilor. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru operațiune și a subliniat că soluția diplomatică rămâne preferabilă, dar timpul pentru negocieri este limitat. Raportorii ONU au învinuit între timp Israelul de genocid, acuzație respinsă ferm de guvernul de la Tel Aviv, conchide BBC.
Procuratura statului Utah va cere pedeapsa cu moartea pentru Tyler Robinson, un tânăr de 22 de ani acuzat de uciderea activistului conservator Charlie Kirk, relatează CNN. Robinson a fost inculpat pentru omor calificat și alte capete de acuzare, inclusiv intimidarea martorilor și obstrucționarea justiției, amintește sursa. Kirk, în vârstă de 31 de ani, a fost împușcat mortal pe 10 septembrie în timpul unui discurs la Universitatea din Valea Utah, iar suspectul a fost arestat după ce tatăl său l-a convins să se predea, precizează CNN. Motivele crimei rămân necunoscute, iar cazul readuce în atenție practica pedepsei capitale în Utah, unde au fost executați șapte condamnați din 1976, adaugă CNN.
