Revista presei internaționale// SUA promite să apere flancul estic al NATO în fața amenințărilor ruse; Israelul critică recunoașterea statului palestinian
Presa internațională scoate în evidență reacțiile ferme din partea liderilor europeni și americani față de tensiunile generate de Rusia prin încălcarea spațiului aerian al NATO. Mai multe publicații străine analizează politica Uniunii Europene față de China și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Recunoașterea statului Palestina de către Canada, Australia și Marea Britanie și reacțiile critice ale Israelului se numără printre alte teme abordate de presa internațională.
Statele Unite nu vor rămâne deoparte dacă Rusia va continua escaladarea la granița cu Polonia, a declarat președintele american Donald Trump, citat de Euronews. Postul paneuropean de televiziune notează că declarația liderului de la Casa Albă a fost făcută în contextul criticilor europene privind reacția reținută a Washingtonului după atacurile cu drone rusești asupra Poloniei și a încălcării spațiului aerian al Estoniei cu trei avioane de luptă. Potrivit Euronews, aliații europeni sunt îngrijorați că poziția lui Trump ar putea semnala lipsa de voință a administrației sale de a respecta obligațiile NATO.
Estonia va solicita ajutor suplimentar de la aliații NATO pentru apărarea spațiului aerian deasupra Mării Baltice, după ce Rusia a încălcat pentru a treia oară luna aceasta spațiul aerian al Alianței, scrie Bloomberg. Incidentul a determinat convocarea unui Consiliu de Securitate ONU pentru a discuta provocarea, considerată o testare a determinării Europei și NATO, notează agenția americană de presă. Bloomberg amintește că Estonia a activat articolul 4 al Tratatului NATO, care prevede consultări și poate conduce la acțiuni comune între aliați. Întrebarea rămâne dacă SUA vor răspunde mai ferm, președintele Donald Trump evitând să ofere un răspuns clar în acest sens, constată Bloomberg.
Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt al Uniunii Creștin-Democrate în Bundestag pe probleme de politică externă, a cerut măsuri ferme împotriva avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, inclusiv doborârea lor. Oficialul a făcut acest apel într-un interviu acordat agenției de presă Redaktions Netzwerk Deutschland, după ce trei avioane de luptă rusești MiG-31 rusești au pătruns timp de 12 minute în spațiul aerian al Estoniei pe 20 septembrie, incident care a determinat Tallinnul să invoce articolul 4 al Tratatului NATO. Ministrul Apărării din Lituania și președintele Cehiei au susținut, la rândul lor, un răspuns dur, amintind precedentul din 2015, când Turcia a doborât un avion rusesc, iar Rusia s-a văzut nevoită să renunțe la provocări, subliniază aceeași agenție de presă.
Consiliul de Securitate al ONU se va reuni azi, 22 septembrie, pentru a aborda provocările Rusiei, după ce avioanele sale de luptă au încălcat spațiul aerian al Estoniei, relatează Unian. Ministrul Margus Tsahkna a declarat, citat de agenția de presă, că incidentul face parte dintr-un tipar mai larg de provocări rusești, vizând testarea hotărârii NATO, și a amintit de atacurile cu drone asupra Poloniei și prezența dronelor „Shahed” în România. Potrivit Unian, Tsahkna a subliniat că astfel de acțiuni necesită un răspuns internațional, mai ales când vin de la un membru permanent al Consiliului de Securitate.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pentru CBS News că analizează cererea președintelui american Donald Trump privind impunerea unor noi tarife împotriva Chinei pentru a o determina să reducă sprijinul acordat Rusiei. El a subliniat că Uniunea Europeană va urma propria strategie diplomatică și va decide independent dacă introduce taxe suplimentare. Macron a explicat că abordarea Bruxelles-ului față de Beijing vizează reducerea riscurilor și nu ruperea completă a relațiilor. În interviul acordat postului CBS News, președintele francez a vorbit despre necesitatea intensificării dialogului privind sprijinul acordat Rusiei de către state terțe și despre aplicarea de sancțiuni secundare acolo unde este nevoie.
Occidentul a impus sancțiuni Rusiei pentru a-i limita veniturile din petrol, însă Moscova a creat o „flotă din umbră” de nave vechi, cu proprietari opaci, prin care continuă să exporte combustibil, scrie The New York Times. Potrivit ziarului american, această flotă clandestină ajunge la aproape 1.000 de nave și reprezintă 17% din totalul petrolierelor, crescând riscul unor accidente ecologice. Deși sancțiunile au făcut exporturile rusești mai costisitoare, ele nu au eliminat sursele de venit ale Rusiei, ci le-au împins spre o economie paralelă a transporturilor maritime, constată The New York Times. În prezent, SUA, UE și aliații lor sancționează sute de nave pentru a limita fenomenul, dar Rusia continuă să adauge altele noi, mai scrie publicația.
Sancțiuni occidentale mai dure, inclusiv tarife pentru statele care cumpără petrol rusesc, ar putea duce la prăbușirea economiei Rusiei, care ar fi forțată să accepte negocieri de pace, scrie The Economist. Ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, a declarat, citat de publicație, că aceasta este singura cale de a pune capăt războiului, amintind că UE a adoptat deja 18 pachete de sancțiuni, iar Washingtonul a vizat peste 5.000 de persoane și entități. Totuși, publicația notează că prognozele privind colapsul Rusiei s-au dovedit adesea greșite, economia rezistând după recesiunea din 2022. În prezent însă, creșterea încetinește vizibil, PIB-ul Rusiei avansând în iulie cu doar 0,4% față de anul precedent.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat pentru The Guardian că garanțiile de securitate pentru Ucraina trebuie să însemne disponibilitatea țărilor europene de a lupta împotriva Rusiei în cazul unei noi agresiuni. El a subliniat că aceste garanții ar deveni efective doar după un eventual acord între Kiev și Moscova, fără ca Rusia să aibă drept de veto asupra lor. În același interviu oferit ziarului The Guardian, Stubb a precizat că sprijinul Statelor Unite este esențial, dar nu există încă o claritate privind angajamentele pe care administrația Trump este dispusă să le asume. Totodată, el a apreciat că șansele de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri sunt reduse, în pofida faptului că liderul rus a eșuat în atingerea obiectivelor strategice ale războiului.
Canada, Australia și Marea Britanie au recunoscut oficial statul Palestina, un pas pe care guvernele lor îl descriu ca parte a angajamentului față de soluția celor două state, relatează BBC. Premierii celor trei țări au subliniat, citați de serviciul britanic de presă, că recunoașterea urmărește dezarmarea grupării Hamas și sprijinirea unui viitor pașnic pentru israelieni și palestinieni. Decizia vine după ce, pe 13 septembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat o declarație privind crearea statului Palestina, sprijinită de 142 de țări membre, amintește BBC.
Mai multe țări intenționează să recunoască oficial statul palestinian în timpul unei conferințe ce are loc luni la New York, înaintea reuniunii anuale a liderilor mondiali în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, relatează site-ul oficial de știri al ONU, News.un.org. Conferința, care va începe la ora locală 15:00 (19:00 GMT), va fi co-prezidată de șeful statului francez Emmanuel Macron și de Arabia Saudită, detaliază aceeași sursă. În afară de Franța, au anunțat că plănuiesc să recunoască Palestina ca stat Belgia și Noua Zeelandă, în pofida opoziției ferme exprimate de Israel, mai scrie News.un.org. Obiectivul țărilor participante este de a menține vii speranțele pentru o soluționare diplomatică ce are în vedere co-existența a două state, unul israelian și unul palestinian, subliniază site-ul de știri al ONU. Criticii citați avertizează că presiunile internaționale în creștere asupra Israelului ar putea conduce la sporirea exponențială a tensiunilor în regiune. Israelul și Statele Unite, aliatul său cel mai important, boicotează această conferință, notează aceeași sursă.
Israelul a criticat decizia Marii Britanii, Canadei și Australiei de a recunoaște statul Palestina, considerând că acest pas nu aduce pace, ci destabilizează regiunea, relatează AFP. Ministerul de Externe de la Ierusalim a afirmat, citat de agenția de presă, că separarea problemei statalității palestiniene de încetarea războiului contrazice logica negocierilor de pace. Autoritățile israeliene au adăugat că recunoașterea unor „granițe inacceptabile” este irealistă și au cerut statelor respective să își concentreze presiunile asupra grupării teroriste Hamas, conchide AFP.
