Revista presei internaționale // Perturbări ale traficului aerian în Germania din cauza unor drone; Liderii europeni întăresc apărarea împotriva amenințărilor rusești
Presa internațională se concentrează pe tensiunile de securitate din Europa. Mai multe publicații relatează despre perturbările traficului aerian din Germania provocate de apariția unor noi drone neidentificate și despre măsurile luate de liderii europeni pentru întărirea apărării împotriva amenințărilor rusești. Campania electorală pentru alegerile municipale din Georgia, care se desfășoară sub presiuni asupra opoziției și societății civile, e un alt subiect abordat de presa internațională.
Administrația Statelor Unite nu pare dispusă să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune, acestea fiind destinate în principal nevoilor marinei americane, au declarat surse citate de Reuters. În schimb, Washingtonul ar putea analiza transferul unor arme cu rază mai scurtă sau permite aliaților europeni să cumpere și să livreze Kievului alte tipuri de armament, remarcă oficialii citați de agenția de presă. Reuters amintește că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oficial aceste tipuri de rachete lui Trump în timpul recentei Adunări Generale a ONU, susținând că ele ar putea forța Rusia să negocieze pacea. Între timp, SUA au aprobat furnizarea de informații secrete Ucrainei pentru lovituri asupra infrastructurii energetice ruse și iau în calcul un nou pachet de sprijin militar pentru atacuri la distanță, menționează Reuters.
Aeroportul din München și-a suspendat aseară operațiunile după apariția unor drone, ceea ce a dus la anularea a 17 zboruri și la redirecționarea altor 15 către orașe din Germania și Austria, informează Sueddeutsche Zeitung. Aproximativ 3.000 de pasageri au fost nevoiți să își petreacă noaptea în terminal, scrie publicația germană, remarcând că incidentul vine la scurt timp după perturbări similare în Danemarca și Norvegia, pe fondul suspiciunilor privind implicarea Rusiei. Liderii europeni au anunțat măsuri pentru întărirea apărării împotriva dronelor, în timp ce Moscova neagă orice implicare, notează Sueddeutsche Zeitung.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut Europei să adopte o poziție mai agresivă față de Rusia, inclusiv prin doborârea dronelor care încalcă spațiul aerian european și prin blocarea navelor petroliere ce ocolesc sancțiunile, informează Associated Press. Agenția de presă precizează că apelul liderului francez a fost transmis ieri, în timpul summit-ului Comunității Politice Europene desfășurat în capitala daneză Copenhaga. Macron a amintit că armata franceză a reținut o navă petrolieră suspectată că a lansat drone deasupra Danemarcei, subliniind că „flota din umbră” finanțează până la 40% din efortul de război al Moscovei. Macron a insistat, citat de Associated Press, că orice dronă intrată pe teritoriul european „poate fi distrusă imediat”, fără consultări prealabile.
Bloomberg vine cu dezvăluiri din culisele discuțiilor purtate de liderii europeni la summit-ul de la Copenhaga. Potrivit surselor agenției de presă, cancelarul german Friedrich Merz l-a acuzat pe premierul Ungariei Viktor Orban, că blochează deliberat discuțiile privind securitatea europeană și sprijinul pentru Ucraina. Episodul a reflectat frustrarea tot mai mare a partenerilor europeni față de blocajele repetate ale lui Orban asupra sancțiunilor împotriva Rusiei și a extinderii UE, comentează Bloomberg. Agenția de presă subliniază că liderii blocului comunitar au analizat propunerea Comisiei Europene de a construi un „zid al dronelor” pentru protejarea spațiului aerian din flancul estic al NATO în fața atacurilor rusești, dar Italia și Spania au rezerve, insistând ca apărarea să vizeze întreaga Europă. Subiectul va fi reluat la summitul de la Bruxelles programat la sfârșitul acestei luni, unde Comisia urmează să prezinte un plan pentru apărarea UE până în 2030, mai scrie Bloomberg.
Ungaria, unul dintre cei mai mari clienți pe care-i mai are compania rusă „Gazprom” în Uniunea Europeană, încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare și vizează importuri de gaze din Turkmenistan, relatează The Moscow Times. Publicația face referire la un anunț al unui oficial maghiar făcut în timpul unei vizite în capitala turkmenă Așgabat. Publicația subliniază că recent, Budapesta a semnat cel mai lung contract din istoria sa pentru importul de gaze naturale lichefiate cu compania franceză Engie, care urmează să funcționeze timp de 10 ani începând cu 2028. În plus, Ungaria a mai semnat un acord de 10 ani cu compania internațională Shell pentru importul a 2 miliarde de metri cubi anual, începând de anul viitor. În prezent, Ungaria plătește aproximativ 500 de milioane de euro pe lună pentru resurse energetice din Rusia, iar contractul cu Gazprom pentru 4,5 miliarde de metri cubi pe an rămâne valabil până în 2036. Analiștii citați de The Moscow Times avertizează însă că livrările din Turkmenistan sunt incerte, întrucât ar necesita infrastructură prin Azerbaidjan, Iran sau „Turkish Stream”.
BBC își focalizează atenția asupra alegerilor municipale din Georgia, programate pentru 4 octombrie. Potrivit serviciului britanic de presă, campania electorală se desfășoară pe fondul presiunilor asupra opoziției și societății civile, cu lideri arestați și ONG-uri blocate financiar. Aceeași sursă notează că în capitala Tbilisi, competiția se concentrează pe actualul primar Kaha Kaladze, fost fotbalist la AC Milan, care candidează din partea partidului pro-rus de guvernământ „Visul Georgian”, considerat favorit clar. O parte importantă a opoziției a boicotat scrutinul, denunțându-l drept „farsă”, și plănuiește proteste în loc de campanie electorală, relevă BBC, precizând că în multe regiuni, candidații puterii nu au contracandidați, ceea ce lasă „Visul Georgian” fără rival serios la nivel național.
