Revista Presei // Președintele României: Există o voință puternică din partea UE pentru ca cel târziu în 2028, Republica Moldova să devină parte a blocului comunitar
Summitul Comunității Politice Europene și parcursul European al Republicii Moldova; drapelul țării noastre, simbol al rezistenței față de regimul lui Putin la protestele din Georgia; reținerea fostului deputat Constantin Țuțu – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
„Am venit la summitul Comunității Politice Europene cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Vom continua să muncim împreună pentru ca Moldova să devină parte a UE”. RFI propune declarația președintei Maia Sandu, făcută la reuniunea de la Copenhaga, la care au participat 47 de lideri europeni, șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.
Tot la Copenhaga, scrie Radio Chișinău, președintele României, Nicușor Dan a declarat că există o voință puternică din partea UE pentru ca cel târziu în 2028, Republica Moldova să devină parte a blocului comunitar. Liderul de la Cotroceni a precizat că a observat un „mare entuziasm din partea liderilor europeni după victoria forțelor pro-occidentale la Chișinău” și „dorința ca acest proces în ce privește Moldova să se încheie cât mai repede.”
Tot la Summitul Comunității Politice Europene, președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au avut o întâlnire în cadrul căreia au discutat despre „drumul comun către Uniunea Europeană” și importanța „deschiderii simultane a primului cluster”, notează agora.md.
Pariul pierdut al Rusiei în Moldova. Cotidianul.md propune un editorial semnat de Alexandru Tănase, care spune că alegerile parlamentare din Moldova, desfășurate duminica trecută, n-au fost un simplu exercițiu democratic într-un stat periferic al Europei. Rezultatul lor va influența nu doar cursul politic intern al unei țări fragile, ci și stabilitatea întregii regiuni dintre Uniunea Europeană și zona de conflict din estul Ucrainei. Tănase subliniază că poziționată în zona gri, Moldova este o țintă vulnerabilă pentru presiuni hibride – de la propagandă și destabilizare politică, până la ingerințe economice sau amenințări energetice. Tocmai de aceea, alegerile recente de la Chișinău au fost urmărite cu atenție nu doar în capitalele occidentale, ci și la Moscova. Miza nu este doar una electorală, ci una de apartenență geopolitică.
Despre alegerile parlamentare din 28 septembrie, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte spune că au fost „parțial libere” și „parțial corecte”. Newsmaker.md propune concluziile coaliției, care monitorizează procesele electorale din țara noastră de peste două decenii. Potrivit experților, scrutinul s-a desfășurat „într-un climat complex, caracterizat de polarizare socială și politică accentuată, precum și tentative de influență externă ce se înscriu în tiparele războiului hibrid, inclusiv prin utilizarea extensivă a instrumentelor de manipulare informațională și corupere a alegătorilor”.
Vasile Costiuc se teme că mandatele Partidului Democrația Acasă vor fi anulate. TV8 scrie că declarația a fost făcută după ce Inspectoratul Național de Investigații a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală, în care se invocă promovarea frauduloasă a formațiunii pe TikTok. Liderul partidului respinge acuzațiile, pe care le consideră „aberații” și „un act rușinos”. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că sesizarea va fi examinată pe 3 octombrie, fără a oferi alte comentarii.
Drapelul R. Moldova, arborat la protestele din Tbilisi în calitate de simbol al rezistenței față de regimul lui Vladimir Putin, titrează Jurnal.md. Astfel, de câteva zile, la protestele din capitala Georgiei, alături de drapelul Georgian este și drapelul țării noastre. „Drapelul Moldovei a devenit un simbol al protestelor și, bănuiesc, și un simbol al înfrângerii Rusiei”, a notat într-o postare Octavian Milewski, expert în spațiul ex-sovietic din Polonia. Precizăm că de mai bine de 300 de zile pe Bulevardul Rustaveli din Tbilisi au loc proteste. Furia oamenilor a fost amplificată după ce partidul pro-rus de guvernământ a suspendat candidatura Georgiei pentru aderarea la UE.
Fostul deputat democrat Constantin Țuțu a fost reținut aseară în Ucraina. Moldova 1 scrie că potrivit șefului Poliției de Frontieră, Țuțu „a venit benevol” la hotar și a fost „predat organelor competente” în punctul de trecere a frontierei Vulcănești, pe sensul de intrare în Republica Moldova dinspre Ucraina. Învinuit de îmbogățire ilicită și trafic de influență, Țuțu a fost escortat în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Tot pe Moldova 1 citiți că fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc rămâne în arest. Curtea de Apel Centru a respins toate cele patru recursuri depuse de apărare privind schimbarea măsurii preventive. Fostul lider democrat nu s-a prezentat nici de această dată la ședința de judecată. El nu a acceptat să participe nici prin videoconferință, a precizat Alexandru Cernei, procurorul de caz.
În pragul sezonului de încălzire, Tiraspolul se plânge că are probleme la aprovizionarea cu gaze a regiunii. Europa Liberă propune o analiză după ce adminsitrația separatistă a anunțat că va aplica, în următoarele două săptămâni, un regim de economisire a gazelor naturale. Tiraspolul susține că este o măsură impusă de „circumstanțe externe nefavorabile”, până când Rusia va „restabili ajutorul financiar” pentru Transnistria. La rândul său, șeful „Modovagaz”, Vadim Ceban, a comunicat că la hub-ul virtual de tranzacționare a gazelor naturale din Olanda, volumele de gaze destinate zonei secesioniste sunt achitate până la 15 octombrie.
Documente guvernamentale secrete din perioada sovietică, puse la dispoziția cercetătorilor. Radio Chișinău scrie că Guvernul a transferat Agenției Naționale a Arhivelor 956 de dosare care conțin decizii cu mențiunea „strict secret” ale Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești pe perioada anilor 1940-1990. Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, temele acoperite în aceste documente sunt: finanțe, economie, industrie, apărare, educație, securitatea statului, știință, construcții capitale, aprovizionare, reabilitarea unor victime ale stalinismului ș.a.
