Revista presei internaționale // Planul de pace din Gaza, între speranțe și incertitudini; NATO promite o reacție imediată la un atac rusesc
Principalul eveniment abordat de presa internațională e semnarea acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza și perspectivele unei păci de durată. Totodată, publicațiile occidentale analizează legătura tot mai complexă dintre războiul din Ucraina, sprijinul chinez acordat Rusiei și presiunile economice crescânde asupra Moscovei.
Liderii SUA, Egiptului, Qatarului și Turciei au semnat ieri, la Sharm el-Sheikh, un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza, bazat pe planul de pace în 20 de puncte propus anterior de Donald Trump. BBC relevă că documentul prevede schimbul de prizonieri și o retragere parțială a trupelor israeliene din sectorul Gaza, marcând primul pas spre încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Trump a declarat că deja a început a doua etapă a procesului de pace, axată pe securitate și administrarea Gazei, remarcă serviciul britanic de presă. Totuși, deocamdată, nu este clar cine va controla teritoriul și cum se va organiza reconstrucția regiunii devastate de război, constată BBC.
Luni, 13 octombrie 2025, a devenit o zi istorică pentru Orientul Mijlociu, după ce Hamas a eliberat 20 de ostatici israelieni, la scurt timp după încetarea ofensivei Israelului în Gaza, scrie The Washington Post. Președintele american Donald Trump a fost aplaudat îndelung în parlamentul israelian pentru acordul de pace intermediat, însă analiștii intervievați de publicație avertizează că armistițiul ar putea fi doar o pauză temporară într-un conflict vechi de un secol. Expertul Max Boot consideră că pacea nu va fi durabilă fără dezarmarea Hamas și fără concesii din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu, ambele părți refuzând însă compromisuri. Lipsa de acțiune în direcția soluției celor două state și refuzul Israelului de a-l elibera pe liderul palestinian Marwan Barghouti riscă să blocheze orice progres spre o pace reală, crede analistul. Astfel, atât Israelul, cât și palestinienii, par pregătiți să rateze din nou o oportunitate istorică, mai spune Max Boot în articolul publicat de The Washington Post.
Președintele SUA, Donald Trump, a obținut o importantă victorie diplomatică în Fâșia Gaza, reușind să pună capăt confruntărilor dintre Israel și Hamas, iar acum își propune să se concentreze pe încheierea războiului din Ucraina, scrie The Wall Street Journal. Diplomați europeni citați de publicație afirmă că succesul din Orientul Mijlociu i-a oferit lui Trump o lecție esențială aplicabilă și în cazul Ucrainei: presiunea. Ei consideră că sporirea sancțiunilor economice asupra Rusiei este crucială pentru a o forța să revină la masa negocierilor. Totuși, analiștii intervievați de The Wall Street Journal avertizează că, spre deosebire de Hamas, Rusia rămâne o superputere nucleară, iar Trump ar putea fi nevoit să negocieze direct cu Vladimir Putin pentru un eventual armistițiu. Aceeași publicație atrage atenția asupra unei alte probleme pe care o reprezintă China, care ajută Rusia să se întărească din punct de vedere militar.
The Washington Post scrie, în acest context, că, în timpul verii, Beijingul a ajutat Rusia să-și crească producția de drone cu fibră optică, prin majorarea exportului de componente esențiale, oferindu-i astfel un avantaj pe câmpul de luptă. Exporturile chinezești de cabluri cu fibră optică și baterii litiu-ion către Rusia au crescut spectaculos, în timp ce livrările către Ucraina au rămas mult mai reduse, notează The Washington Post. Deși Beijingul afirmă că nu trimite tehnică militară, aceste componente permit Rusiei să producă drone mai avansate și mai greu de interceptat, relevă publicația. Această colaborare comercială, chiar și prin canale civile, conferă Rusiei capacități sporite de atac și influențează semnificativ desfășurarea conflictului în Ucraina, subliniază The Washington Post.
În pofida relațiilor economice strânse dintre Moscova și Beijing, sancțiunile occidentale au un impact tot mai mare asupra acestora, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, sancțiunile au dus, luna trecută, la scăderea exportului mărfurilor chineze în Rusia cu peste 20% și au atins cel mai redus nivel din februarie încoace. E o scădere îngrijorătoare pentru Kremlin, care se bazează pe China pentru a compensa lipsa produselor occidentale cauzată de sancțiuni, notează Reuters. Agenția de presă precizează că Moscova depinde tot mai mult de tehnologiile și echipamentele chineze, esențiale pentru economie și industrie, însă Beijingul nu pare dispus să-și asume rolul de aliat de încredere al Rusiei, dorind, în schimb, un comerț profitabil cu Occidentul.
Bloomberg scrie că singura modalitate prin care Uniunea Europeană poate asigura finanțarea stabilă a Ucrainei e folosirea celor aproximativ 200 de miliarde de euro din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decizia urmează să fie discutată la summitul liderilor UE de săptămâna viitoare, însă fondurile nu vor fi disponibile imediat, dezvăluie agenția de presă. Sumele vor fi returnate doar dacă Rusia va accepta să plătească despăgubiri pentru daunele provocate de războiul pe care l-a declanșat, iar Ucraina ar putea avea nevoie de peste 200 de miliarde de dolari pentru apărare și economie până la sfârșitul deceniului, precizează Bloomberg. Agenția de presă amintește că, în prezent, majoritatea finanțării militare și economice a Ucrainei este asigurată de Europa, în timp ce SUA nu mai vor să suporte costuri directe pentru armament.
În timp ce Occidentul încearcă să determine prin presiuni Kremlinul să accepte negocieri de pace, acesta are planuri opuse, analizând posibilitatea de a mobiliza neoficial până la două milioane de rezerviști, scrie The Moscow Times. Conform publicației, e vorba de rezerviști aflați sub contract din 2015, care primesc beneficii pentru a rămâne disponibili și care pot fi chemați rapid la datorie, inclusiv în zone de conflict din Ucraina. Măsura oferă Kremlinului libertatea de a manevra forțele armate fără a trezi nemulțumirea publică provocată de o mobilizare oficială, remarcă The Moscow Times. Și publicația Defense Express scrie despre o mobilizare „ascunsă”, similară celei parțiale din 2022, care a provocat tensiuni sociale. Experții citați de publicație avertizează că numărul rezerviștilor disponibili nu trebuie confundat cu întreaga rezervă ce poate fi mobilizată, calculată în funcție de populația aptă de serviciu militar. Până în prezent, nu se știe câți dintre cei vizați pot fi recrutați prin contract pentru serviciul activ, mai spun analiștii intervievați de Defense Express.
Vladimir Putin încearcă să creeze impresia că are o putere militară mai mare decât cea reală și, totodată, să testeze reacția NATO și a Europei, afirmă lordul Don Tuig, vicepreședintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, într-un interviu pentru RBC-Ucraina. Oficialul consideră că recentele incidente cu drone și provocările din statele NATO fac parte dintr-o strategie menită să intimideze și să evalueze disponibilitatea Occidentului de a răspunde. El subliniază că aceste acțiuni sunt menite să proiecteze o imagine de forță, deși capacitatea militară reală a Rusiei este limitată. „Putin știe că nu are puterea pe care o afișează, dar vrea ca lumea să creadă contrariul”, a spus Tuig. Vicepreședintele APCE consideră că presiunea asupra Kremlinului trebuie sporită prin confiscarea averilor oligarhilor ruși pentru a finanța reconstrucția Ucrainei. Potrivit lui, aceștia s-au îmbogățit exploatând poporul rus și își bazează influența pe averile acumulate.
Dacă Rusia ar ataca o țară membră NATO, instalațiile militare ruse din Kaliningrad și Sevastopol ar fi neutralizate în primele ore ale confruntării, a declarat fostul comandant al forțelor terestre în Europa, Ben Hodges, într-un interviu acordat jurnaliștilor proiectului media "Вот так". Ben Hodges a subliniat că un conflict între Rusia și NATO nu ar semăna cu războiul din Ucraina și ar atrage un răspuns militar imediat și decisiv din partea aliaților. Hodges a criticat lipsa de reacție fermă din 2014, când dependențele energetice și ezitările occidentale au permis Rusiei să continue agresiunea fără consecințe reale. Potrivit generalului, dacă aliații ar fi stabilit din start ca obiectiv restabilirea suveranității Ucrainei și i-ar fi furnizat sprijin imediat, situația ar fi arătat foarte diferit.
Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că vineri, 17 octombrie, va avea loc o întâlnire la Casa Albă cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Potrivit Axios, cei doi lideri vor discuta despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea furnizării de rachete de croazieră Tomahawk. Surse apropiate negocierilor afirmă, citate de aceeași publicație, că anumite subiecte „nu pot fi discutate la telefon”, sugerând un caracter strategic al întrevederii. Atât Casa Albă, cât și Kievul au confirmat oficial vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, notează Axios.
Noile taxe vamale impuse de administrația Trump afectează, în principal, companiile și consumatorii americani, contrar promisiunilor că povara va fi suportată de partenerii comerciali, scrie AFP. Agenția de presă face referire la studiile realizate de cercetători de la Harvard și Yale, care arată că firmele americane suportă cea mai mare parte a costurilor și le transferă treptat către consumatori, determinând creșteri de prețuri. Mărfurile importate s-au scumpit cu aproximativ 4% de la introducerea taxelor, în timp ce produsele interne au crescut cu 2%. Exportatorii străini, inclusiv din China, Germania și Turcia, au majorat prețurile în dolari, ceea ce indică faptul că nu absorb impactul tarifelor, remarcă AFP. Economiștii citați de agenția de presă avertizează că aceste politici pot alimenta presiunile inflaționiste și pot complica eforturile Rezervei Federale de a stabiliza prețurile. Deși Trump susține că efectele vor fi temporare, aceiași analiști estimează o creștere a inflației cu până la un punct procentual în anul următor.
Germania intenționează să le permită pensionarilor care continuă să muncească să câștige până la 2.000 de euro lunar fără plata impozitelor, scrie Financial Times. Potrivit ziarului, măsura e prevăzută în proiectele de reformă anunțate de guvernul condus de Friedrich Merz și e menită să atenueze efectele îmbătrânirii populației și penuria de forță de muncă. Planul de pensii active, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, va costa statul german aproximativ 890 de milioane de euro anual, notează Financial Times. Berlinul speră ca facilitățile fiscale să stimuleze participarea pe piața muncii și să păstreze experiența profesională în companii, explică publicația. Experții citați de Financial Times estimează că aproximativ 340.000 de persoane ar putea beneficia de noul stimulent fiscal.
