Revista presei // După o perioadă în care securitatea a dominat agenda, economia urcă pe primul loc
Presa națională are în vizor candidatura lui Alexandru Munteanu, anunțată marți de către liderul PAS, Igor Grosu, pentru funcția de șef al Guvernului. Analiștii politici comentează competențele acestei candidaturi, dar și contextul economic complicat pe care ar urma să îl gestioneze, în caz că va fi confirmat în funcția de șef al executivului.
„O candidatură neașteptată, dar cu potențial” – scrie Moldova 1, cu referire la comentariile analiștiilor de la Chișinău privind propunerea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a-l înainta pe Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru. Analistul politic Anatol Țăranu este de părere că această alegere semnalează dorința partidului de la guvernare de a aduce în fruntea Executivului o personalitate cu profil tehnocrat, cu o vastă experiență profesională, inclusiv internațională.
Analistul politic Nicolae Negru consideră că PAS are tot dreptul să propună candidatul pe care îl consideră potrivit pentru funcția de prim-ministru, iar Alexandru Munteanu dispune de un profil profesional solid. Totuși, Nicolae Negru subliniază că mandatul viitorului premier va fi unul complex, într-un context marcat de presiuni interne și externe. „Vom vedea cât de bun va fi, pentru că este o etapă foarte complicată, atât pentru un prim-ministru, cât și pentru Guvern. Ne aflăm deja într-o altă etapă de dezvoltare a Republicii Moldova. Unele probleme au fost rezolvate de Guvernul precedent – vorbim despre securitatea energetică, diversificarea surselor, aprovizionarea cu gaze și energie electrică. Dar provocările nu s-au încheiat. Rusia nu s-a resemnat. Ea își dorește în continuare să influențeze Republicica Moldova”, a remarcat Nicolae Negru, intervievat de Moldova 1.
Alegerea unui economist cu profil internațional, dar fără carismă politică, nu este întâmplătoare, constată editorialistul Laurențiu Pleșca într-un articol publicat de Agora. În opinia expertului, este un semnal clar că prioritățile se schimbă: de la securitate la economie, de la consolidarea instituțiilor la creștere economică și atragerea investițiilor. „Alexandru Munteanu nu este un nume cunoscut publicului, dar este un nume respectat în cercurile diplomatice și de afaceri. Munteanu are relații solide cu Washingtonul, Parisul și Kyiv-ul și pare că este omul care știe să vorbească limbajul investițiilor, al reformelor și al piețelor internaționale, poate exact ce lipsea într-un guvern care, până acum, a fost puternic concentrat pe securitate și pe consolidarea instituțiilor. (...) După o perioadă în care securitatea a dominat agenda, economia urcă pe primul loc. După o etapă a reacțiilor imediate, urmează una a construcției lente. Și, poate, după un premier al crizei și un premier al securității, vine acum un premier al reformei. ”
Deutsche Welle îl citează pe expertul WatchDog, Andrei Curăraru, potrivit căruia, „în 2025, Republica Moldova intră în cea mai grea etapă a procesului de aderare la UE. Negocierile înseamnă, dincolo de discursuri, lucruri foarte concrete – legi schimbate, companii reformate, subvenții eliminate, reguli egale pentru toți, remarcă Andrei Curăraru. Înseamnă că statul va trebui să facă ordine într-o economie unde pierderile companiilor publice depășesc anual miliarde, unde investițiile străine sunt sub 4% din PIB, iar procesele economice durează ani prin tribunale. Iar dacă despre Alexandru Munteanu se poate spune ceva cert, este că vine dintr-un mediu unde aceste decizii nu sunt teorie. A lucrat cu fonduri internaționale, a restructurat companii și a vândut participații strategice”, notează Andrei Curăraru.
Demisia neașteptată a lui Dorin Recean a scos la iveală vulnerabilitățile unui sistem politic care a confundat stagnarea cu stabilitatea și inerția cu progresul, scrie editorialistul Vitalie Cazacu. În articolul publicat de Nord News, jurnalistul notează că Alexandru Munteanu este o figură respectată în mediul academic și financiar. „Este o alegere care inspiră încredere profesională, dar și o doză de incertitudine. R. Moldova are un sistem politic rigid, dominat mai mult de calcule, decât de competență. Pentru un economist care vine din afara acestui mecanism, provocarea constă atât în formularea de soluții, cât și aplicarea lor urgentă. După ani de promisiuni deșarte și de programe sociale fără acoperire, vine momentul corecțiilor. Reducerea cheltuielilor, reorganizarea aparatului public și revizuirea politicii fiscale vor deveni inevitabile. (...) Alexandru Munteanu moștenește o administrație obosită, o economie sub presiune și o societate care așteaptă rezultate rapide. Succesul său va depinde de capacitatea de a transforma expertiza într-o acțiune fermă și de sprijinul real pe care îl va primi de la PAS. ”
În ciuda experienței sale bogate, o provocare importantă pentru noul premier ar putea fi lipsa vizibilității în spațiul public, scrie Cotidianul. Funcția de prim-ministru presupune o prezență activă în fața presei și a cetățenilor. Rămâne de văzut în ce măsură Munteanu va reuși să gestioneze această dimensiune publică a mandatului său, notează autorul articolului. Alexandru Munteanu aduce cu sine expertiză tehnică și experiență internațională, iar PAS mizează pe competența sa în implementarea reformelor și creștere economică. Dacă va fi confirmat de Parlament, el va prelua conducerea Executivului într-un moment crucial pentru parcursul european al statului, observă Cotidianul.
Jurnalistul economic Ion Preașcă analizează „moștenirea economică lăsată de Dorin Recean”, într-un articol publicat de Veridica. Republica Moldova se confruntă al treilea an consecutiv cu o creștere slabă a PIB-ului real și o inflație mai mare decât ținta Băncii Naționale, observă analistul. „Estimările guvernamentale pentru următorii 3-4 ani sunt pesimiste și nici cel mai optimist scenariu nu prevede o accelerare a creșterii economice cu 5%, până în 2028. Cauzele unei astfel de situații, pe lângă războiul din Ucraina și condițiile climaterice (seceta, înghețurile etc, au avut loc și în trecut), sunt multiple: de la crizele energetice, la neîncrederea investitorilor și deficitul tot mai mare de cadre calificate. (...) Guvernul (dar și PAS) pune speranțe mari în Planul de Creștere al UE pentru Republica Moldova (2025–2027), care prevede o Facilitate de creștere și reformă în valoare totală de 1,9 miliarde EUR (385 de milioane EUR în granturi și 1,5 miliarde EUR în împrumuturi concesionale) pentru a promova creșterea pe termen mediu. Plățile sunt legate de o agendă de reformă care acoperă șapte domenii prioritare axate pe competitivitatea economică și guvernanță. Fondurile sunt plătite în tranșe, condiționate de progresul reformelor. ”
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a comentat valul de reacții apărut în spațiul public după anunțul că Alexandru Munteanu ar putea fi desemnat pentru funcția de prim-ministru, mai scrie Cotidianul. Într-o postare pe Facebook, Alexandru Tănase a ironizat pe seama panicii internauților moldoveni, care au reacționat, instant, cu suspiciuni și teorii conspiraționiste la adresa unei persoane despre care, practic, nu se știe nimic. Fostul magistrat mai critică și faptul că lipsa de prezență publică a lui Munteanu sau implicarea sa într-o companie înregistrată într-un offshore au fost imediat transformate în capete de acuzare.„Că omul a făcut o carieră strălucită afară, dar n-a postat poze cu pisica pe Facebook sau, „mai grav”, că a avut o firmă înregistrată printr-un offshore, pentru mulți e deja semn clar de vinovăție. Apropo, la noi, noțiunea de „offshore” e tratată ca o crimă împotriva umanității. Adevărul e simplu și plictisitor. Optimizarea fiscală prin jurisdicții offshore e o practică legală și răspândită. Ce nu e legal? Spălarea de bani, evaziunea, traficul. Dacă nu există probe în direcția asta, tot zgomotul de pe net e doar… zgomot”, a explicat Tănase.
Iar comentatorul politic Mihai Isac, semnalează într-un articol publicat de portalul Deschide.md, nevoia de deoligarhizare a administrației publice din UTA Găgăuzia. Mihai Isac remarcă faptul că în autonomie, alegerile locale au fost mereu marcate de ingerințe ale oligarhilor fugari și ale rețelelor criminale cu conexiuni politice. Un exemplu grăitor este scrutinul din mai 2023 pentru funcția de bașkan, câștigat de Evghenia Guțul, candidata Partidului Șor, pe fondul dovezilor de fraudă și mituire a alegătorilor, atrage atenția Mihai Isac. Potrivit comentatorului, acest episod a scos încă odata la suprafață vulnerabilitatea democrației locale în fața corupției și a infiltrării intereselor criminale. În loc să reprezinte interesele cetățenilor, unii aleși locali au devenit instrumente ale oligarhilor și pionii unor puteri străine, deturnând administrația în folos propriu și al patronilor din umbră. Consecințele se resimt direct de către populație: resurse publice deturnate, politici locale croite pentru beneficii private, scăderea încrederii cetățenilor în instituții și în procesul electoral, conchide Mihai Isac.
