Revista presei internaționale // Trump avertizează asupra colapsului Rusiei; SUA presează Hamas să respecte prevederile acordului de pace în Gaza
Publicațiile internaționale urmăresc evoluțiile din mai multe zone de criză globală. Printre cele mai importante se numără tensiunile politice și economice provocate de războiul ruso-ucrainean și negocierile problematice de pace în Gaza.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat după întâlnirea de ieri cu omologul său argentinian Javier Milei că economia Rusiei se află „pe marginea colapsului”, invocând cozile la benzină din țară, transmite The Kyiv Independent. Potrivit publicației, liderul american s-a arătat din nou dezamăgit de președintele rus Vladimir Putin, afirmând că războiul din Ucraina, care trebuia să se încheie într-o săptămână, durează de aproape patru ani și a provocat pierderi umane uriașe. Trump a adăugat că Rusia nu pare dispusă să pună capăt conflictului, ceea ce afectează grav imaginea Moscovei, notează The Kyiv Independent, precizând că vineri liderul american îl va primi la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să solicite noi livrări de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk.
The Times sugerează că, dacă Vladimir Putin va ignora apelurile președintelui american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, comandamentul militar rus ar putea fi expus unor atacuri cu rachete de croazieră Tomahawk. Aceste rachete, folosite de la începutul anilor 1980 și modernizate periodic, rămân un mijloc american puternic pentru lovituri precise la mare distanță, lansate de pe nave și submarine, comentează The Times. Jurnaliștii anticipează că la întâlnirea de pe 17 octombrie Trump îi va propune lui Volodimir Zelenski furnizarea unui număr nedefinit de rachete Tomahawk, Ucraina având nevoie de sute de astfel de rachete pentru a obține un efect semnificativ în conflict.
Pentagonul a pregătit planuri pentru vânzarea sau transferul rachetelor Tomahawk către Ucraina, însă lipsa lansatoarelor terestre sau maritime face acest pas dificil, semnalează The New York Times. Pentru a folosi aceste rachete, Ucraina ar avea nevoie de instalații americane Typhon, ceea ce ar putea apropia Statele Unite de un conflict direct cu Rusia, explică publicația. Numărul de rachete disponibile, modul de păstrare sigură și efectul lor real rămân neclar, iar Kremlinul avertizează asupra riscului escaladării, notează ziarul american. În ultimele zile, Trump a sugerat că simpla amenințare cu trimiterea de Tomahawk-uri ar putea determina Rusia să revină la masa negocierilor de pace, relevă The New York Times.
Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a mobiliza noi forțe și a reface armata de aproximativ 700.000 de militari angajată în Ucraina, scrie The Telegraph. Noile amendamente legislative, care urmează să fie aprobate de Parlamentul rus, ar permite convocarea a două milioane de rezerviști și în timp de pace, fără a declara oficial războiul, precizează publicația. Măsura îi oferă liderului de la Kremlin posibilitatea de a evita o nouă mobilizare generală, extrem de nepopulară după cea din 2022, comentează The Telegraph.
A-l subaprecia pe Putin este riscant, dar la fel de periculos este să i se atribuie o putere mai mare decât cea pe care o are în realitate, comentează The Atlantic. Ziarul scrie că liderul rus încearcă să provoace NATO pentru a o prezenta ca pe o organizație slabă, însă realitatea arată o Rusie blocată militar în Ucraina. Potrivit publicației, mitul invincibilității lui Putin este alimentat și de comentatori occidentali, care îi transformă imaginea într-un simbol al controlului global. În realitate, președintele rus conduce o țară cu o economie în declin și o armată epuizată, prinsă într-un război care nu avansează, constată The Atlantic.
NATO caută soluții pentru a-și întări apărarea aeriană, vulnerabilă în fața dronelor și a aviației ruse, informează Politico. Ministrii apărării din cele 32 de state membre se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta impactul restricțiilor naționale asupra capacității comandantului suprem al Alianței de a răspunde rapid la amenințări aeriene, remarcă publicația. Politico amintește că în ultimele săptămâni dronelor și avioanelor rusești li s-a permis să pătrundă în spațiul aerian al mai multor țări NATO, forțând interceptări de urgență. Alianța a lansat programul „Eastern Sentry” și discută reducerea limitărilor pentru a spori eficiența reacțiilor, în timp ce SUA așteaptă de la aliați angajamente financiare majore pentru sprijin militar acordat Ucrainei, menționează Politico.
Războiul din Ucraina și revoluția în producția de drone au stimulat interesul investitorilor și antreprenorilor pentru tehnologiile de apărare, iar fondurile de risc europene primesc sute de propuneri anual de la startup-uri din acest domeniu, scrie Financial Times. Ziarul subliniază că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în Europa au fost înființate peste 230 de startup-uri de tehnologie defensivă, iar investițiile de tip venture capital au atins 1,5 miliarde de dolari într-un singur an. Totuși, experții intervievați de Financial Times avertizează că entuziasmul investitorilor depășește adesea realitatea și că mulți se concentrează pe drone sau AI pentru recunoaștere fără a înțelege piața. Producția a crescut exponențial, exemplul Auterion având acum un contract pentru 33.000 de kituri de drone pentru Ucraina, față de doar 100 la început, informează ziarul. În Europa, unele sectoare, precum apărarea antiaeriană, riscă să fie subfinanțate, în timp ce Ucraina rămâne epicentrul inovației și necesită mai mult capital, spun experții citați de Financial Times, menționând că echipele-cheie pentru tehnologiile cu impact direct asupra luptelor se află în Ucraina, iar investitorii serioși trebuie să fie prezenți acolo.
Guvernul german propune întărirea și creșterea efectivelor armatei, ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și pentru a asigura apărarea națională și contribuția la securitatea NATO, relatează Spiegel. În primă fază, serviciul militar va rămâne voluntar, iar tinerii de 18 ani vor completa un chestionar pentru a-și exprima disponibilitatea de a se înrola, femeile având opțiunea de a participa voluntar, subliniază ziarul german. Dacă nu vor fi suficienți voluntari, va fi introdus un sistem de loterie pentru selecția celor apți, iar refuzul pe motive religioase sau politice va atrage serviciu alternativ, detaliază Spiegel. Potrivit publicației, în cazul în care nici loteria nu va asigura efectivele necesare, Germania va reintroduce serviciul militar obligatoriu, pentru a crește de la 183.000 la 260.000 numărul de militari activi și până la 200.000 numărul de rezerviști până în 2030.
Daily Motion scrie că serviciul britanic de contrainformații MI5 a elaborat un ghid pentru politicieni privind protecția împotriva spionilor din Rusia, China și Iran, avertizând asupra riscurilor de infiltrare și manipulare. Documentul descrie metodele folosite de agenții străini, precum șantajul, atacurile cibernetice și donațiile politice pentru a obține informații sensibile, detaliază ziarul. Ministrul britanic al securității, Dan Jarvis, a subliniat, citat de aceeași sursă, că serviciile străine exploatează slăbiciunile personale pentru a influența deciziile politice. Ghidul a fost publicat la o lună după ce acuzațiile de spionaj împotriva a doi cetățeni britanici suspectați de colaborare cu China au fost retrase din lipsă de dovezi, remarcă Daily Motion.
Marea Britanie și Canada se alătură planului Uniunii Europene de a folosi o parte din activele rusești înghețate, de aproape 300 de miliarde de dolari, pentru a sprijini financiar Ucraina, relatează Bloomberg. Sursele agenției de presă dezvăluie că statele europene sunt aproape de un acord pentru acordarea de împrumuturi printr-un mecanism care evită confiscarea directă a activelor. Fondurile vor fi folosite pentru achiziția de armament și susținerea economiei ucrainene, detaliază Bloomberg, precizând că principala piedică rămâne asigurarea Euroclear (n.r. instituție financiară cu sediul principal la Bruxelles, Belgia, care administrează tranzacțiile cu titluri internaționale) împotriva eventualelor revendicări ale Rusiei asupra acestor active.
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut ca Hamas să predea imediat toate trupurile ostaticilor israelieni uciși, anunțând că începe a doua etapă a planului său de pace pentru Gaza, transmite Reuters. Agenția de presă subliniază că Hamas eliberase 20 de ostatici în viață, dar transferul celor 28 de corpuri prevăzute în acord rămâne incomplet, iar reprezentanții grupării au explicat că unele cadavre sunt greu de găsit sau blocate sub dărâmături. Israelul a redus la jumătate numărul camioanelor cu ajutoare umanitare permise în Gaza ca reacție la întârzierea predării trupurilor, notează Reuters. Una dintre cele mai spinoase probleme pentru aplicarea celei de-a doua etape a planului de pace este dezarmarea Hamas, ceea ce l-a făcut pe președintele american Donald Trump să amenințe gruparea palestiniană cu aplicarea forței dacă nu va accepta să depună armele, conchide Reuters.
La recentul summit de la Sharm el-Sheikh, menit să susțină încetarea conflictului din Gaza, președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au avut un schimb tensionat de replici în timpul unei strângeri de mână prelungite, dezvăluie Daily Express. Potrivit unui expert în citirea pe buze, la care face referire publicația britanică, Trump l-ar fi acuzat pe Macron că i-a subminat poziția într-o chestiune diplomatică legată de negocierile de pace, în timp ce liderul francez i-ar fi reproșat lui Trump o atitudine unilaterală și lipsă de coordonare cu aliații europeni. Discuția, aparent încărcată emoțional, s-a încheiat cu acordul de a continua dialogul în privat, conchide Daily Express.
