Revista presei internaționale// Trump renunță la întâlnirea cu Putin; UE e gata să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei fără acordul Ungariei
Presa internațională comentează recentele evoluții ale conflictului militar ruso-ucrainean, inclusiv negocierile eșuate dintre Donald Trump și Vladimir Putin și ofensiva continuă a Ucrainei asupra obiectivelor militare ruse. Publicațiile occidentale analizează, totodată, noul plan de pace în 12 puncte propus de europeni, sprijinul financiar pentru reconstrucția Ucrainei și impactul sancțiunilor asupra Rusiei. Alte teme abordate de presa străină includ criza benzinei din Rusia, deciziile politice din Uniunea Europeană și condamnările de rezonanță din Franța și Slovacia.
Liderul american Donald Trump a renunțat la planurile de a se întâlni cu Vladimir Putin în viitorul apropiat, informează Reuters, citând surse diplomatice de la Casa Albă. Potrivit acestora, a fost anulată și întâlnirea dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio, care urmau să pregătească întâlnirea celor doi președinți în capitala Ungariei, Budapesta. Conform surselor Reuters, decizia a fost luată după ce a devenit clar că Putin nu este dispus să accepte concesii și continuă să insiste asupra unor cerințe radicale, precum cedarea de către Kiev a întregii regiuni Donețk și renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. Propunerea lui Trump de a îngheța conflictul pe actuala linie a frontului nu a fost acceptată de Moscova, care consideră că o asemenea decizie ar legitima guvernarea de la Kiev și ar stimula atacurile asupra infrastructurii ruse, remarcă Reuters. Poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a refuzat să cedeze Donbasul fără luptă, a fost susținută de liderii din opt state europene, menționează agenția de presă. Într-o declarație comună, aceștia au cerut o încetare imediată a focului de-a lungul liniei frontului și l-au acuzat pe Putin că, în loc de pace, el „continuă să aleagă violența și distrugerea”. „Ucraina trebuie să se afle într-o poziție cât mai puternică înainte, în timpul și după orice armistițiu”, susțin autorii declarației citate de Reuters. Agenția de presă subliniază că liderii europeni pledează pentru intensificarea presiunii asupra economiei și industriei de apărare a Rusiei până când Putin va fi pregătit pentru pace.
La doar câteva zile după ce Donald Trump anunțase pregătirea unui „summit de pace” cu Vladimir Putin la Budapesta, Casa Albă a anunțat că nu există planuri imediate pentru întâlnire, observă Atlantic Council. Publicația amintește că decizia a urmat unui schimb de opinii nereușit între secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, fără progrese în negocieri. Lavrov a confirmat că Putin a respins propunerea lui Trump de încetare a focului în Ucraina, menționând că un armistițiu acum ar lăsa o mare parte a Ucrainei „sub regimul nazist”, remarcă Atlantic Council. Aceasta arată că Moscova nu intenționează să oprească agresiunea, iar obiectivele Rusiei vizează schimbarea conducerii de la Kiev și subminarea statalității ucrainene, constată publicația. Donald Trump a primit o confirmare clară că Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, după ce dronele rusești au atacat centralele electrice ucrainene, reluând strategia de iarnă împotriva civililor, scrie CNN. Putin i-a telefonat lui Trump cu o zi înaintea întâlnirii acestuia cu Zelenski la Casa Albă, încercând să pară dispus la dialog și să reducă presiunea americană, comentează CNN. După convorbirea cu liderul rus, Trump ar fi renunțat la ideea trimiterii de rachete „Tomahawk” Ucrainei și a criticat Kievul pentru lipsa concesiilor teritoriale, notează postul american de televiziune. Potrivit CNN, impasul actual îl avantajează pe Putin, care continuă războiul de uzură pentru a obține cât mai multe teritorii înaintea oricăror negocieri de pace.
Ucraina a acceptat că ar putea fi nevoită să cedeze teritoriile deja ocupate de Moscova pentru a obține pacea, dar Kremlinul cere mai mult, vizând controlul total asupra regiunii Donețk, comentează The Telegraph. Într-o convorbire telefonică cu Trump, Putin a sugerat că ar putea renunța la pretențiile asupra părților neocupate din regiunile Zaporojie și Herson în schimbul capitulării complete a Ucrainei în Donețk, menționează ziarul. Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a susținut că Rusia ar avea „drepturi constituționale” asupra acestor teritorii, însă Zelenski a negat public acest lucru, remarcă The Telegraph. Predarea Donbasului rămâne „linia roșie” pentru Zelenski, care subliniază că negocierile vor avea loc doar pe baza liniilor actuale de front, mai scrie publicația.
Țările europene, împreună cu Ucraina, elaborează un plan de pace în 12 puncte pentru încetarea războiului declanșat de Rusia, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, aplicarea acordului ar urma să fie supravegheată de un Consiliu pentru Pace condus de președintele SUA, Donald Trump. Planul prevede încetarea focului, schimb de prizonieri, returnarea copiilor deportați, garanții de securitate pentru Ucraina, sprijin financiar pentru reconstrucție, precum și accelerarea procesului de aderare a țării la Uniunea Europeană, detaliază Bloomberg. Sursele agenției de presă spun că propunerea mai include ridicarea treptată a sancțiunilor impuse Rusiei, dar accesul la activele înghețate de 300 de miliarde de dolari ar fi condiționat de participarea Moscovei la reconstrucția Ucrainei. În caz de reluare a ostilităților, sancțiunile ar putea fi reimpuse, mai scrie Bloomberg, precizând că detaliile planului sunt încă în discuție, iar o versiune finală va fi coordonată cu Washingtonul în următoarea perioadă.
Între timp, forțele de apărare ale Ucrainei continuă să lovească obiective strategice ale complexului militar-industrial rus pentru a slăbi potențialul ofensiv al agresorului, relatează Unian. Potrivit publicației, pe 21 octombrie 2025, armata Ucrainei a lovit combinatul chimic din Bryansk, folosind inclusiv rachete britanice Storm Shadow care au depășit apărarea antiaeriană rusă. Acest combinat produce pulbere, explozibili și componente pentru combustibil de rachete, utilizate în atacurile asupra Ucrainei, notează Unian.
Criza benzinei din Rusia se agravează după atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor locale, iar unele stații din Irkutsk, Buriatia și Transbaikal au impus limite de 20 de litri de benzină pe client, informează The Moscow Times. Potrivit publicației, aceste restricții au fost introduse din cauza întârzierilor livrărilor de la principalele companii „Rosneft” și „Gazprom” și sunt valabile pe termen nedefinit. Deficitul de carburant afectează cel puțin 57 de regiuni ale Rusiei, inclusiv Chita și zonele din Buriatia, transmite The Moscow Times, subliniind că atacurile ucrainene au redus capacitatea de procesare a petrolului în Rusia cu aproximativ 10%, la 5 milioane de barili pe zi.
Anularea summitului de la Budapesta ar putea afecta planurile premierului maghiar Viktor Orbán, care spera să obțină capital politic din eforturile sale de mediere înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria programate în luna aprilie a anului viitor, comentează Eurointegration. În altă ordine de idei, publicația scrie că Viktor Orbán va lipsi de la prima parte a reuniunii Consiliului European programată mâine la Bruxelles, deoarece va participa la ceremoniile dedicate sărbătorii naționale a Ungariei. Absența liderului maghiar ar urma să permită celorlalte state să aprobe cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede inclusiv renunțarea completă a țărilor Uniunii Europene la achizițiile de gaz rusesc, remarcă Eurointegration.
Presa europeană își concentrează atenția asupra a două condamnări de rezonanță. Agențiile franceze de presă transmit că fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a ajuns ieri în penitenciarul La Santé din Paris pentru a executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare. AFP subliniază că Sarkozy a fost condamnat pentru finanțarea ilegală a campaniei sale electorale din 2007 de către fostul dictator libian Muammar Gaddafi. Tribunalul a stabilit că tranzacția fusese realizată de complicii lui Sarkozy în schimbul unor servicii politice oferite lui Gaddafi, însă fostul președinte, care a condus Franța între 2007 și 2012, a contestat condamnarea și susține că e victima unei grave nedreptăți, relevă agenția de presă. Administrația închisorii a anunțat că Sarkozy își va ispăși pedeapsa într-o celulă individuală, având dreptul la două ieșiri zilnice în curtea de plimbare și acces la sala de recreere, iar pentru siguranța sa, nu va avea contact cu alți deținuți, conchide AFP.
Tribunalul Penal Specializat din Slovacia l-a condamnat la 21 de ani de închisoare pe pensionarul Juraj Cintula, care în primăvara anului 2024 a încercat să-l asasineze pe premierul Robert Fico, informează Dennik N. Instanța a decis reducerea pedepsei, evitând condamnarea pe viață, precizează publicația, amintind că inculpatul a recunoscut că a tras asupra premierului, dorind să-l rănească, și nu să-l ucidă.
Parlamentul European a aprobat actualizarea regulilor privind permisele de conducere în Uniunea Europeană, cu scopul de a spori siguranța rutieră și de a reduce numărul accidentelor, informează Euronews. Examenul auto va include acum testarea cunoștințelor despre „unghiurile moarte”, sistemele de asistență pentru șoferi și riscurile distragerii atenției, notează postul pan-european de televiziune. Permisele pentru autoturisme și motociclete vor fi valabile 15 ani, iar cele pentru camioane și autobuze — cinci ani, iar statele membre vor putea impune controale medicale mai frecvente pentru șoferii în vârstă și vor introduce o perioadă de probă de cel puțin doi ani pentru conducătorii începători, mai scrie Euronews.
