Revista presei internaționale // SUA impun pe neașteptate sancțiuni împotriva Rusiei; UE se alătură rapid măsurilor americane
Presa internațională comentează rezultatele întâlnirii de la Casa Albă purtate de președintele SUA și secretarul general al NATO și analizează impactul pe care urmează să-l aibă noile sancțiuni americane împotriva Federației Ruse, care vizează companiile petroliere. Mai multe publicații fac previziuni privind deciziile care urmează a fi luate la summitul Consiliului European care începe azi la Bruxelles.
Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, care vizează companiile petroliere „Rosneft” și „Lukoil”, informează un comunicat publicat pe site-ul Departamentului Trezoreriei americane. În comunicat se precizează că măsura a fost luată din cauza refuzului Rusiei de a negocia oprirea războiului împotriva Ucrainei. Ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a declarat, citat de publicațiile americane, că sancțiunile urmăresc să limiteze finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului și a îndemnat aliații să urmeze exemplul Washingtonului.
Anunțul privind sancțiunile împotriva Rusiei a fost făcut în timp ce președintele american Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, remarcă Sky News. Trump a subliniat, citat de aceeași sursă, că a amânat summitul planificat cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta pentru a evita „o deplasare inutilă”. „Sancțiunile americane nu sunt doar o palmă usturătoare dată de Trump lui Putin, ci și o lovitură usturătoare împotriva mașinăriei de război a Rusiei”, comentează analiștii intervievați de Sky News. Deși Washingtonul avertizează că restricțiile ar putea influența negativ piața mondială a energiei, Trump a declarat că speră ca sancțiunile „să nu dureze prea mult”, menționează Sky News.
Uniunea Europeană s-a alăturat rapid măsurilor americane împotriva Rusiei, întărind controlul asupra importurilor de petrol rusesc și închizând breșele din transportul maritim, relatează între timp Reuters. Agenția de presă subliniază că Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Ultima țară care și-a retras obiecțiile a fost Slovacia, după ce a obținut garanții privind prețurile la energie și protejarea industriei grele, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, pachetul include interzicerea importului de gaze lichefiate rusești, restricții pentru două mari companii petroliere și sancțiuni suplimentare împotriva unor nave și firme implicate în ocolirea sancțiunilor. Reuters enumeră sancțiunile incluse în blocul financiar, care vizează interdicții pentru tranzacții cu mai multe bănci rusești, inclusiv pentru criptomonede și servicii legate de anumite zone economice speciale din Rusia. În plus, se impun restricții pentru exportul de tehnologii sensibile, servicii de turism, inteligență artificială și produse industriale, iar criteriile pentru includerea în listele de sancțiuni se extind, inclusiv până la cele impuse pentru implicarea în răpirea copiilor ucraineni de către autoritățile de ocupație, conchide Reuters.
The Washington Post scrie că eșecul summitului Putin–Trump de la Budapesta arată clar că singura modalitate prin care Statele Unite pot opri războiul din Ucraina este exercitarea unei presiuni ferme asupra Kremlinului. Potrivit publicației, planurile pentru reuniune s-au prăbușit în mai puțin de o săptămână, după un apel între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a demonstrat că Moscova nu intenționează să renunțe la obiectivul de a distruge statalitatea Ucrainei. Jurnaliștii amintesc că un scenariu similar s-a petrecut și în Alaska, când speranțele privind un compromis s-au dovedit iluzorii. Un lucru e clar: diplomația eșuează fără fermitate, iar Kremlinul cedează doar în fața presiunii reale, conchide Washington Post.
Administrația americană a permis Ucrainei să atace ținte aflate pe teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de aliații occidentali, transmite The Wall Street Journal. Decizia coincide cu inițiativa președintelui american de a crește presiunea militară asupra Rusiei pentru a o forța să accepte negocieri de pace, remarcă ziarul american. Potrivit surselor acestuia, rachetele britanice Storm Shadow, cu o rază de peste 290 de kilometri, au fost deja folosite de armata ucraineană în atacul asupra unui combinat chimic din Briansk. Deși aceste arme nu schimbă radical situația de pe front, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile în interiorul teritoriului rus, scrie The Wall Street Journal. AFP subliniază că la conferința de presă de la Casa Albă, ținută împreună cu secretarul general al NATO, președintele american a negat că ar fi permis Ucrainei să atace ținte aflate pe teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de aliații europeni. Donald Trump a precizat că Ucraina coordonează cu europenii luarea unor asemenea decizii fără acordul SUA, mai scrie AFP.
Președintele SUA, Donald Trump, ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete americane cu rază lungă de acțiune „Tomahawk” pentru a lovi ținte în adâncul Rusiei, a declarat prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, într-un interviu pentru Politico. Orpo a avertizat că Rusia reprezintă o „amenințare constantă” pentru securitatea europeană și a subliniat importanța eforturilor lui Donald Trump de a convinge Moscova să negocieze pacea. Prim-ministrul Finlandei a semnalat că Putin răspunde doar la forță și că, pentru a opri războiul, Ucraina trebuie să fie nu mai puțin puternică decât Rusia. În același interviu acordat publicației Politico, Orpo și-a exprimat speranța că Ucraina va primi armele necesare pentru autoapărare și contracararea atacurilor rusești.
CNN observă că impasul negocierilor cu Moscova îl determină pe președintele american Donald Trump să apeleze la ajutorul liderului chinez Xi Jinping, anunțând că vrea să discute cu el despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a declarat, citat de CNN, că Beijingul ar putea juca un rol important în oprirea conflictului, subliniind influența semnificativă pe care Xi o are asupra lui Vladimir Putin. Trump a precizat că va încerca să-l convingă pe Xi să renunțe la achizițiile de petrol rusesc dacă Rusia nu va renunța la război. Trump a anunțat că își propune, totodată, să negocieze acorduri economice majore cu China, inclusiv în domeniul metalelor rare și al energiei nucleare, inițiativă care, în opinia jurnaliștilor de la CNN, ar fi menită să-l facă mai receptiv pe liderul de la Beijing. Întâlnirea dintre cei doi lideri ar putea avea loc la summitul Cooperării Economice din Asia-Pacific, programat în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie, presupun jurnaliștii CNN.
Liderii a 26 de state membre ale Uniunii Europene urmează să decidă, la summitul din 23–24 octombrie de la Bruxelles, că Ucraina este pregătită pentru deschiderea negocierilor de aderare în trei dintre cele șase clustere tematice, informează Eurointegration. Potrivit surselor publicației, decizia ar urma să fie adoptată fără sprijinul Ungariei, premierul maghiar Viktor Orbán anunțând anterior că se va opune. Concluziile Consiliului European vor recunoaște progresele semnificative ale Ucrainei în condiții dificile și vor lua în considerare evaluarea Comisiei Europene privind pregătirea negocierilor asupra capitolelor de reforme care se referă la „Fundamente”, „Piața internă” și „Relații externe”, conchide Eurointegration.
Agențiile franceze de presă informează că trei deținuți au fost plasați sub supraveghere specială după ce pe rețelele sociale a apărut un videoclip în care se fac amenințări cu moartea la adresa fostului președinte francez Nicolas Sarkozy, aflat în închisoarea La Santé din Paris. Potrivit postului Europe 1, videoclipul, realizat de unul dintre deținuți, a dus la deschiderea unei anchete, iar în urma percheziției i-au fost confiscate două telefoane. Ministrul Justiției a precizat, citat de aceeași sursă, că cei implicați vor fi mutați în secții disciplinare sau în alte închisori. Fostul președinte este protejat de doi polițiști înarmați care se schimbă la fiecare 12 ore, notează Europe 1, amintind că Nicolas Sarkozy a fost condamnat pentru că și-a finanțat ilegal campania prezidențială din 2007 cu bani oferiți de fostul dictator libian Muammar Gaddafi în schimbul unor privilegii politice care i s-au promis.
