„În orașe, oamenii aud mai rău decât cei care trăiesc la țară”: poluarea fonică este un domeniu neglijat în R. Moldova, susțin specialiștii
Ecologiștii dau un semnal de alarmă și spun că poluarea fonică este un domeniu neglijat. Deși s-au făcut măsurători și se cunosc zonele unde persistă grade înalte de poluare fonică, măsurile de intervenție se lasă așteptate. Plantarea copacilor poate atenua efectele poluării fonice - un fenomen care nu se vede, dar se aude, susțin ecologiștii.
„De la zgomot, lumea își pierde auzul. Este bine cunoscut faptul că, în orașe, oamenii aud mai rău decât cei care trăiesc la țară. Dar se agravează și alte boli neuropsihice. Omul, când este sufocat de zgomot, începe a se enerva, i se ridică tensiunea arterială. Nimeni nu măsoară lucrul acesta, dar este real”, a declarat ecologistul Vladimir Garaba, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Specialistul a precizat că a monitorizat „de nenumărate ori” nivelul zgomotului pe străzile principale ale municipiului Chișinău.
„Erau vreo 12 puncte. Unde este poluarea atmosferică înaltă, acolo și zgomotul este cel mai înalt. Cele mai critice, bineînțeles, sunt partea de jos a orașului, strada Albișoara, strada Calea Ieșilor, zona Gării. Nu văd, deocamdată, din partea autorităților, un interes sporit pentru combaterea poluării fonice”, a punctat Vladimir Garaba.
Ecologistul a amintit că legislația prevede responsabilități atât pentru agenții economici, cât și pentru persoanele fizice care provoacă zgomot peste limitele admise.
Mai exact, norma pe timp de zi este de 70 de decibeli, pe timp de noapte - de 60 de decibeli, dar depinde de zonă și de instituție. În școli și grădinițe, normele sanitare privind poluarea fonică sunt și mai aspre, de 40-50 de decibeli.
În prezent, în R. Moldova există un singur gard fonic - cel care a fost amenajat pe șoseaua Hâncești acum 11 ani. Potrivit lui Vladimir Garaba, asemenea garduri ar trebui să existe și în alte localități, în apropierea drumurilor naționale, unde zgomotul este puternic și deranjant.
„Bineînțeles că este necesar, mai ales acolo unde aceste drumuri traversează mijlocul localităților. Sigur că ar trebui să fie mai ales în zona unde sunt instituții de sănătate, instituții de învățământ. Cei care au fost peste hotare au văzut asemenea garduri, ele sunt des întâlnite. Cam schimonosesc aspectul localității, pentru că nu mai vezi nimic după gardul celălalt, dar cel puțin oamenii care locuiesc acolo sunt păziți de acțiunea poluării fonice. În proiectele de construcție a drumurilor, a blocurilor de locuințe, ar trebui obligatoriu să fie prevăzută această protecție”, a conchis ecologistul Vladimir Garaba.
Autor: Cristina Prisacari
CITIȚI ȘI:
