Finanțare europeană record pentru sectorul de mediu din R. Moldova: peste 300 milioane de euro pentru reîmpădurire
Rata de împădurire a Republicii Moldova este puțin peste 11%, una dintre cele mai scăzute din regiunea Mării Negre, arată datele Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură pentru acest an. Prin comparație, Bulgaria are o rată de împădurire de aproximativ 35%, România - 19 la sută, iar Ucraina - puțin sub 16%. Potrivit autorităților moldovene, în ultimii ani, au fost lansate campanii ample de împădurire și au fost alocate sume record pentru a extinde pădurile.
Republica Moldova a demarat cel mai ambițios program de reîmpădurire din istoria sa post-independență, o inițiativă menită să transforme peisajul ecologic al țării și să combată efectele schimbărilor climatice, a declarat ministrul Mediului în exercițiu, Sergiu Lazarencu. Oficialul a precizat că obiectivul principal este plantarea a 145 de mii de hectare de pădure până în anul 2032. Până în prezent, au fost deja plantate 17 mii de hectare, iar până la sfârșitul anului autoritățile estimează că se va atinge pragul de 20 de mii de hectare.
„În primii doi ani de program, am alocat deja 460 de milioane de lei, o sumă record pentru sectorul forestier. Pentru a aduce mai departe acest efort, am atras cea mai mare finanțare din istorie în domeniul mediului. 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, 15 milioane de euro grant de la Uniunea Europeană, 7,9 milioane de dolari grant de la Fondul Global de Mediu, 49 de milioane de dolari grant de la Fondul Verde pentru Climă, 40 de milioane de euro de la Agenția Franceză de Dezvoltare, 1,2 milioane de euro grant de la Agenția Franceză de Dezvoltare. În total, peste 300 de milioane de euro deja identificate. Acești bani ne vor ajuta să plantăm primele 80.000 de hectare de pădure. Vreau să precizez că vom începe valorificarea acestor bani începând cu anul viitor”, a menționat Sergiu Lazarencu.
În paralel cu eforturile de plantare, a fost adoptat un nou Cod silvic, care introduce reguli mai stricte pentru protejarea și gestionarea durabilă a fondului forestier, susține ministrul Mediului.
„Astăzi, după 30 de ani, am reușit să majorăm prejudiciul pentru tăierea ilegală a lemnului, pentru a proteja mai bine pădurile din întreaga țară, dar și pentru a descuraja tăierile ilicite. Am adoptat un nou cod silvic, care aduce reguli mai clare și mai stricte pentru protejarea și gospodărirea durabilă a pădurilor, inclusiv pădurile primăriilor”.
Acțiunile de plantare nu trebuie privite doar ca o activitate simbolică, ci ca o formă de educație civică și ecologică, susține expertul de mediu Ruslan Nercaș. Totodată, pentru ca aceste plantații noi să devină adevărate păduri trebuie implementate și măsuri de protecție, dar și alese soiurile de puieți potriviți, spune specialistul. El mai subliniază că tot mai multe țări folosesc sisteme digitalizate pentru monitorizarea plantațiilor, iar Republica Moldova ar putea implementa soluții similare.
„Cel puțin în primii ani de viață a puieților trebuie să avem grijă să îi udăm, să îi întreținem cu produse fitosanitare, să îi monitorizăm. Deci putem să luăm exemplele țărilor ca Lituania, Polonia, care au implementat efectiv sisteme digitalizate de monitorizare a plantațiilor noi de păduri pentru a putea aprecia în timp real cum se dezvoltă strict la etapa de reîmpădurire. Trebuie să folosim în special specii de copaci care sunt adaptați deja la noi și aici ar fi stejarul, teiul, salcia, paltinul și alte soiuri. La fel să fie selectate soiurile de copaci care vor fi plantați în funcție de caracteristicile solului”, menționează Ruslan Nercaș.
Precizăm că, potrivit studiului „Evaluarea resurselor forestiere globale 2025”, prezentat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, suprafața totală a pădurilor de pe planetă este de 4,14 miliarde de hectare, ce reprezintă aproximativ o treime din suprafața mondială. Europa are cea mai mare suprafață de păduri.
CITIȚI ȘI:
