Revista presei internaționale // Sancțiunile occidentale reduc veniturile Rusiei; Putin ignoră avertismentele internaționale
Presa internațională urmărește efectele noilor sancțiuni americane și europene asupra economiei ruse și modul în care acestea influențează strategia Kremlinului în războiul din Ucraina. Mai multe publicații analizează reacțiile liderilor de la Washington și Bruxelles, precum și posibilele decizii ale actorilor internaționali cheie, inclusiv China și India, în contextul presiunii crescânde asupra Moscovei.
Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat la declarațiile lui Vladimir Putin privind testarea rachetei „Burevestnik” cu rază „nelimitată”, transmite CNN. Trump a subliniat, citat de postul american de televiziune, că Statele Unite au submarine nucleare amplasate aproape de coastele Rusiei și că Putin ar trebui să se concentreze pe încheierea războiului din Ucraina, nu pe teste de rachete. CNN amintește că Putin a declarat că testarea rachetei „Burevestnik” ar confirma fiabilitatea „scutului nuclear” al Rusiei și că racheta este unică în lume. Declarațiile lui Putin au coincis cu decizia lui Trump de a impune sancțiuni companiilor „Rosneft” și „Lukoil”, remarcă CNN.
Liderul american Donald Trump a anunțat că nu se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin până când acesta din urmă nu va demonstra voință de a încheia un acord de pace cu Ucraina, transmite The Moscow Times. Publicația face referire la declarațiile făcute de Trump înainte de a decola spre Malaezia, de unde și-a început ieri un turneu asiatic. Liderul de la Casa Albă a subliniat, citat de aceeași sursă, că nu mai dorește să „piardă timpul” și a anulat summitul cu Putin planificat la Budapesta, dezamăgit de lipsa oricărui progres. Trump a afirmat că Putin pare să dorească „să ocupe toată Ucraina”, dar Statele Unite nu vor permite acest lucru, subliniază The Moscow Times, amintind că săptămâna trecută Washingtonul a impus sancțiuni împotriva companiilor ruse „Rosneft” și „Lukoil”. În replică, Putin a spus că întâlnirea a fost doar amânată și a respins ideea de a lua decizii „sub presiune externă”, remarcă The Moscow Times.
Reuters relatează între timp că sancțiunile occidentale împotriva exportului de petrol al Rusiei au un efect limitat, deoarece Moscova reușește să le ocolească printr-o rețea de intermediari, nave petroliere din flota sa fantomă și tranzacții fără dolari americani. Deși eventualele întreruperi ale exporturilor ar fi scurte, sancțiunile pot reduce totuși veniturile Rusiei din vânzarea petrolului, remarcă analiștii intervievați de Reuters. Potrivit acestora, noile restricții cresc riscurile pentru rafinăriile din China și India, care cer acum reduceri mai mari de preț. În plus, costurile de transport și pierderile financiare cresc din cauza sistemului complex de plăți prin companii intermediare, spun experți. Cu toate acestea, sancțiunile nu par să influențeze decizia președintelui rus Vladimir Putin de a continua războiul împotriva Ucrainei, constată Reuters.
La aceeași concluzie ajung și analiștii intervievați de Financial Times. Aceștia consideră că efectele sancțiunilor nu vor fi imediate, deoarece Putin pare dispus să suporte costuri economice majore pentru a continua războiul. Cu toate acestea, impactul cumulat al sancțiunilor americane cu cele europene începe să se resimtă prin stagnare economică și inflație persistentă în Rusia, ceea ce duce la diminuarea veniturilor care alimentează bugetul de război al Moscovei. Analiștii citați de Financial Times subliniază că, în timp, costurile pentru Kremlin vor deveni tot mai mari dacă SUA și UE își vor menține presiunea comună.
Războiul cu Ucraina a provocat grave probleme economice în Rusia, alimentând temerile lui Vladimir Putin privind o posibilă lovitură de stat, dezvăluie The Telegraph. Ziarul britanic notează că economia rusă se confruntă cu sancțiuni occidentale, cu o inflație de peste 40% și un deficit bugetar estimat la 2,6% din PIB, în timp ce Fondul Național de Bunăstare s-a redus la jumătate. Datoriile industriei militare au ajuns la 190 de miliarde de dolari, amenințând sistemul bancar și determinând băncile mari să caute sprijin la Banca Centrală, subliniază The Telegraph. În plus, sancțiunile impuse de SUA și scăderea importurilor de petrol din China și India reduc veniturile valutare ale Kremlinului, scrie publicația.
Kremlinul încearcă să folosească vizita în SUA a șefului Fondului Rus de Investiții Directe, Kirill Dmitriev, pentru a răspândi propagandă în presa americană, scrie Unian cu referire la concluziile experților de la Institutul American pentru Studiul Războiului. Emisarul rus a acordat mai multe interviuri publicațiilor americane în care a minimalizat efectele sancțiunilor și ale atacurilor ucrainene asupra economiei ruse, remarcă analiștii. Potrivit acestora, vizita lui Dmitriev în SUA arată îngrijorarea Moscovei față de politica americană și dorința ei de a influența percepția publică. Într-un alt articol, Unian notează că emisarul rus a adus la negocierile din SUA bomboane inscripționate cu citate ale lui Vladimir Putin, precum „Rusia nu se teme de nimic” sau „Granițele Rusiei nu se termină nicăieri”.
Într-un interviu acordat CBS News, ministrul american al Finanțelor, Scott Bessent, l-a numit pe Kirill Dmitriev „propagandist”, comentând afirmațiile acestuia că sancțiunile nu afectează economia Rusiei. Bessent a precizat că economia rusă resimte deja impactul, cu oprirea importurilor de petrol de către India și reducerea achizițiilor de către China. El a adăugat că veniturile Rusiei din petrol au scăzut cu 20% față de anul trecut și că noile sancțiuni ar putea reduce aceste venituri cu încă 20–30%.
Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna, a declarat într-un interviu pentru Ukrinform că vizita emisarului rus, Kirill Dmitriev, la Washington urmărește să distragă atenția de la nevoia de a pune capăt războiului din Ucraina. Potrivit diplomatului ucrainean, declarațiile emisarului rus despre „încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice” sunt o minciună evidentă pe fondul bombardamentelor continue. Stefanishyna a amintit că Dmitriev a susținut financiar regimul lui Putin ani la rând și continuă să o facă. În acest context, e necesară reactivarea sancțiunilor împotriva lui pentru rolul jucat în sprijinirea agresiunii ruse, a mai spus în interviul acordat Ukrinform ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News că Washingtonul așteaptă ca Ungaria să renunțe la importurile de petrol și gaze din Rusia. El a precizat că Statele Unite se așteaptă ca Ungaria, Slovacia și Turcia să dezvolte și să implementeze planuri pentru reducerea dependenței energetice de Moscova. Whitaker a subliniat că Ungaria nu a luat încă măsuri concrete, iar SUA sunt gata să ofere sprijin în acest sens. Fox News amintește că președintele american Donald Trump a cerut recent Europei să se desprindă complet de resursele energetice rusești, dar premierul maghiar Viktor Orban a declarat că guvernul său caută modalități de a ocoli aceste sancțiuni.
În noaptea de 27 octombrie, punctele de trecere a frontierei dintre Lituania și Belarus au fost închise, iar aeroportul din Vilnius i-a suspendat temporar activitatea din cauza unor baloane meteorologice venite din Belarus, informează LRT. Potrivit postului public de radio și televiziune al Lituaniei, decizia a afectat aproximativ 50 de zboruri, dintre care 13 au fost anulate, 14 redirecționate și 20 întârziate, afectând în jur de 7 000 de pasageri. Autoritățile lituaniene suspectează că unele baloane erau folosite pentru contrabandă cu țigări, notează LRT. Situații similare au fost raportate și în nopțile de 25 și 26 octombrie, după care președintele lituanian Gitanas Nausėda a propus închiderea pe termen lung a frontierei și restricționarea tranzitului spre exclava rusă Kaliningrad din cauza acestei amenințări, mai scrie LRT.
AFP relatează că miniștrii de Interne și Justiție din Slovenia și-au dat demisia după moartea unui bărbat de 48 de ani, bătut mortal în orașul Novo Mesto, incident despre care mass-media locală susține că ar fi implicat un membru al comunității rome. Poliția a reținut un tânăr de 21 de ani cu antecedente penale, iar premierul Robert Golob a declarat că demisiile reflectă asumarea responsabilității, scrie AFP. Agenția de presă subliniază că relațiile dintre autorități și comunitatea romă din Novo Mesto s-au tensionat în ultimul an din cauza creșterii violenței și criminalității mărunte. Guvernul va trimite unități suplimentare de poliție în oraș și pregătește măsuri juridice excepționale, remarcă AFP, precizând că incidentul a stârnit reacții internaționale, inclusiv anchete în alte țări privind declarațiile liderilor de extremă dreapta împotriva romilor.
Le Figaro informează că, în Franța, autoritățile au reținut doi suspecți implicați în jaful de la celebrul muzeu Louvre din Paris, unul fiind prins la aeroportul Roissy în timp ce încerca să plece spre Algeria, iar celălalt în Saint-Denis. În urma jafului, opt bijuterii regale în valoare de 88 de milioane de euro nu au fost încă recuperate, detaliază ziarul francez. Incidentul a scos la iveală deficiențe grave în sistemul de securitate al muzeului, iar procurorii au colectat peste 150 de probe, inclusiv ADN și amprente, notează Le Figaro. Ministerul de Interne și poliția speră să identifice și să prindă ceilalți complici în scurt timp, mai scrie publicația, amintind că pentru siguranță unele bijuterii au fost mutate după jaf la Banca Franței.
