Revista presei internaționale // Ucraina extinde loviturile aeriene asupra Rusiei; Ungaria, presată de SUA să renunțe la petrolul și gazul rusesc
Presa internațională analizează intensificarea atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și efectele noilor sancțiuni economice americane împotriva companiilor petroliere rusești. În atenția publicațiilor străine este și situația post-electorală din Cehia, unde președintele țării i-a însărcinat pe câștigătorii populiști ai alegerilor parlamentare să negocieze formarea unui nou guvern.
În pragul celei de-a patra ierni de război, armata rusă intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, încercând să destabilizeze economic regiunile estice, scrie The Economist. Ținta actuală este separarea estului industrial de vestul producător de energie, prin distrugerea liniilor de transport electric, explică publicația. În ultimele săptămâni, mai multe termocentrale și instalații de extracție a gazului au fost grav avariate, iar 40% din capacitățile de producție de gaz au fost scoase din funcțiune, detaliază The Economist. Potrivit The Washington Post, infrastructura energetică ucraineană, extinsă pe tot teritoriul țării, este greu de protejat. Directorul „Naftogaz”, Serhii Korețkyi, a declarat, citat de aceeași publicație, că Ucraina a cumpărat gaz de 1 miliard de dolari din Europa și a atras încă 1,5 miliarde pentru a-și asigura necesarul energetic în iarnă.
Armata ucraineană se pregătește să extindă aria loviturilor în adâncimea teritoriului rus, transmite The Moscow Times, cu referire la un anunț făcut de președintele țării, Volodimir Zelenski. Potrivit liderului de la Kiev, decizia a fost analizată ieri la ședința Statului Major al Comandantului Suprem, la care, pentru prima dată, au participat producători de arme cu rază lungă de acțiune, finanțatori și diplomați. Washingtonul ar fi ridicat recent restricțiile privind folosirea unor rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de aliați, ceea ce permite atacuri asupra țintelor de pe teritoriul Rusiei, notează The Moscow Times. Agenția de presă amintește că armata ucraineană și-a intensificat loviturile aeriene asupra rafinăriilor ruse de petrol, reducând veniturile Moscovei provenite din exportul de energie.
Compania rusă „Lukoil” a anunțat că își va vinde toate activele din străinătate, după ce a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Statelor Unite, informează Politico. Într-un interviu oferit publicației, fostul director al companiei a declarat că măsura ar putea reduce veniturile „Lukoil” cu 30% și va duce la vânzarea a trei rafinării și a mii de stații de alimentare. Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva „Lukoil”, „Rosneft” și filialelor lor pe 22 octombrie, acordând o lună pentru închiderea operațiunilor, amintește Politico.
Șeful Fondului Rus de Investiții Directe, Kirill Dmitriev, s-a întors din vizita sa la Washington fără rezultate concrete, dezvăluie The Telegraph. Ziarul britanic amintește că vizita oficialului rus la Washington a avut loc după ce liderul american Donald Trump a anulat o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, din cauza refuzului acestuia din urmă de a negocia un acord de pace cu Ucraina. Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a avut misiunea de a convinge administrația americană să renunțe la sancțiunile impuse companiilor „Rosneft” și „Lukoil”. Cu toate acestea, oficialii de la Casa Albă erau plecați în Asia, iar singura întâlnire publică a lui Dmitriev a fost cu o membră pro-rusă a Congresului, remarcă The Telegraph. În interviuri pentru CNN și Fox News, Kirill Dmitriev a susținut că economia Rusiei „rămâne puternică” și că armata nu atacă ținte civile, însă nu a fost luat în serios de către oficialii americani, notează Telegraph.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, și președintele american Donald Trump urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Washington pentru a discuta despre sancțiunile SUA impuse companiilor petroliere rusești, transmite Bloomberg. Ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a declarat, citat de agenția de presă, că Budapesta analizează impactul juridic și economic al măsurilor administrației americane, care cere Europei să renunțe complet la petrolul și gazul rusesc. După anunțul sancțiunilor, premierul maghiar, Viktor Orbán, a spus că guvernul său caută modalități de a le ocoli, amintește Bloomberg, estimând că Statele Unite vor forța, în cele din urmă, Ungaria să renunțe la resursele energetice rusești.
Mai multe publicații își focalizează atenția asupra situației post-electorale din Cehia, după ce președintele țării, Petr Pavel, i-a cerut liderului partidului populist Acțiunea cetățenilor nemulțumiți, Andrej Babiš, să formeze un nou guvern. iDnes precizează că decizia vine după alegerile parlamentare din 3–4 octombrie, în care formațiunea lui Babiš a ieșit pe primul loc, cu aproape 35% din voturi. Potrivit publicației, Babiš poartă negocieri cu social-democrații și cu partidul „Automobiliștii” pentru formarea unei coaliții, declarând că viitorul guvern nu intenționează să părăsească Uniunea Europeană sau NATO, obiective pentru care au pledat, în campania electorală, mai mulți membri ai partidului Acțiunea cetățenilor nemulțumiți.
Conducerea partidului separatist catalan Junts a decis luni să înceteze colaborarea cu socialiștii premierului spaniol Pedro Sánchez în parlament, lăsând guvernul fără majoritate, informează El Pais. Potrivit ziarului spaniol, decizia, propusă de liderul Junts, Carles Puigdemont, vine ca urmare a neîndeplinirii de către guvern a unor promisiuni legate de amnistia pentru participanții la referendumul ilegal organizat în 2017 pentru separarea Cataloniei de Spania și transferul unor competențe către autoritățile catalane. Hotărârea urmează să fie aprobată formal de congresul Junts, programat pe 29–30 octombrie, notează El País. Cei șapte deputați Junts ofereau anterior un sprijin minoritar socialiștilor, dar, în ultimele luni, au blocat mai multe inițiative guvernamentale, explică ziarul, precizând că impactul practic al deciziei Junts asupra funcționării parlamentului rămâne, însă, incert.
