Revista presei internaționale // SUA presează Rusia să accepte pacea; Hamas încalcă armistițiul încheiat cu Israelul
Presa internațională urmărește în continuare tensiunile dintre Statele Unite și Rusia, pe fondul noilor sancțiuni economice impuse de administrația americană împotriva companiilor petroliere rusești. Publicațiile străine analizează impactul imediat al acestor măsuri asupra piețelor energetice și reacțiile prudente ale marilor importatori asiatici. Eforturile Uniunii Europene de a asigura finanțarea sprijinului pentru Ucraina, presiunile guvernării din Georgia asupra opoziției și reluarea confruntărilor armate dintre Israel și Hamas se numără printre alte subiecte abordate de presa internațională.
Liderul american Donald Trump intenționează să sporească presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin dacă acesta nu acceptă să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Diplomatul a explicat că sancțiunile impuse Rusiei reprezintă doar o parte din măsurile pregătite de Casa Albă. Bloomberg amintește că, pe 23 octombrie, Trump a introdus sancțiuni dure împotriva companiilor petroliere rusești „Lukoil” și „Rosneft”, fiind vorba de primul pachet financiar major adoptat după revenirea sa la Casa Albă. După anunț, acțiunile celor două companii s-au prăbușit pe Bursa din Moscova, pierzând peste 5 miliarde de dolari din capitalizare, notează agenția de presă. Sursele Reuters afirmau anterior că administrația de la Washington pregătește noi restricții care ar putea lovi sectoare-cheie ale economiei ruse, inclusiv cel bancar și al energiei.
Conform surselor aceleiași agenții de presă, companiile petroliere din India nu au mai plasat noi comenzi pentru petrol rusesc după introducerea sancțiunilor americane împotriva „Lukoil” și „Rosneft”. Unele rafinării indiene au anulat chiar și comenzile deja făcute, temându-se de posibile sancțiuni secundare, dezvăluie sursele Reuters. Potrivit acestora, băncile refuză să proceseze plăți pentru petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, iar firmele așteaptă clarificări privind comerțul cu firmele intermediare care nu sunt afectate.
The Moscow Times scrie că economia Rusiei ar putea intra într-o recesiune prelungită pentru prima dată din anii ’90, dacă prețul petrolului scade la 30–35 de dolari pe baril, iar sancțiunile occidentale se intensifică. Publicația face referire la concluziile prezentate de Banca Centrală a Rusiei, care avertizează că PIB-ul țării s-ar putea reduce cu până la 3,5% în 2026 și cu încă 3% în 2027, în timp ce inflația ar atinge un nivel record de peste 12%. În aceste condiții, populația ar urma să își diminueze consumul, iar companiile să reducă investițiile cu până la 13%, mai scrie The Moscow Times, precizând că guvernul rus ar putea fi nevoit să taie cheltuielile bugetare și să adopte măsuri de austeritate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, citat de Interfax-Ukraina, că planul „coaliției voluntarilor” pentru încheierea războiului cu Rusia urmează să fie discutat la sfârșitul acestei săptămâni la nivel de consilieri. Potrivit agenției de presă, Zelenski rămâne sceptic că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să accepte vreun plan de pace, iar miniștrii occidentali, inclusiv ministrul german de externe Johann Wadephul, subliniază importanța unei susțineri decisive pentru Ucraina în această iarnă critică. Președintele ucrainean a precizat că Ucraina nu va purta războiul decenii întregi, dar Uniunea Europeană trebuie să asigure sprijin financiar stabil timp de 2–3 ani, notează Interfax-Ukraina. Această asistență ar putea fi finanțată din activele rusești înghețate, utilizate fie pentru armament, fie pentru reconstrucție, detaliază agenția de presă.
Uniunea Europeană intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina, însă resursele proprii ale statelor membre sunt insuficiente, scrie Politico. Potrivit publicației, liderii europeni ar putea aproba, pe 18 decembrie, un „credit reparațional” pentru Kiev, garantat cu activele rusești înghețate. Comisia Europeană presează guvernele reticente să accepte folosirea acestor fonduri, avertizând că altfel vor trebui să plătească din propriile bugete, susțin sursele Politico. Împrumuturile comune ale UE, în valoare de 140 de miliarde de euro, rămân o opțiune respinsă de majoritatea statelor, iar identificarea altor active rusești ar necesita timp, dezvăluie publicația. Politico notează că Ucraina dispune de fonduri doar până în martie 2026, iar opoziția tot mai vizibilă a Ungariei, Cehiei și Slovaciei ar putea bloca un acord european asupra sprijinului financiar.
Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, susține că Lituania a închis complet granița cu Belarus pentru a „bloca” Conferința Internațională de Securitate Eurasiană de la Minsk, calificând decizia drept o „afacere nebunească”, relatează agenția oficială de presă de stat de la Minsk, Belta. Mai multe publicații din țările baltice observă că, în ciuda restricțiilor, ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a reușit să ajungă la Minsk, unde s-a întâlnit și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. În ultimele zile, spațiul aerian lituanian a fost violat de mai multe sonde meteorologice provenind din Belarus, ceea ce a determinat guvernul să decidă închiderea graniței pe termen nedefinit, precum nota LRT. Potrivit radiodifuzorului public al Lituaniei, autoritățile de la Vilnius vor desfășura grupuri de intervenție pentru protecția obiectivelor strategice, iar SUA au comandat radare în valoare de peste 40 de milioane de dolari, în timp ce Polonia pregătește deschiderea a două noi puncte de trecere a frontierei cu Belarus.
În Georgia, partidul pro-rus de guvernământ „Visul Georgian” intenționează să ceară Curții Constituționale de la Tbilisi interzicerea a trei principale partide de opoziție, acuzându-le de „activitate anticonstituțională”, transmite Georgia Today. Potrivit publicației, sunt vizate partidele „Mișcarea Națională Unită”, „Coaliția pentru Schimbare” și „Georgia Puternică”. Dacă cererea va fi aprobată, celor trei formațiuni li se va interzice să participe la alegeri, iar membrii săi nu vor putea ocupa funcții publice, notează Georgia Today. Președintele pro-occidental al țării, Salome Zurabișvili, a declarat că inițiativa partidului de guvernământ e menită să instaureze o „dictatură autocratică” în țară, iar Uniunea Europeană a criticat dur autoritățile georgiene, avertizând că astfel de acțiuni contravin principiilor democratice și pot duce la sancțiuni, conchide Georgia Today.
În Țările de Jos au loc azi alegeri parlamentare anticipate, care vin după ce coaliția condusă de premierul Dick Schoof s-a destrămat pe 3 iunie, la mai puțin de un an de la formarea sa, transmite Eurointegrotion. Publicația face referire la ultimele sondaje Ipsos I&O, care arată că principalele formațiuni politice care se bat pentru primul loc sunt partidul de extremă dreapta PVV al lui Geert Wilders, alianța laburistă și „Verzii” (GroenLinks-PvdA) și partidul centrist D66, fiecare urmând să obțină aproximativ 23 de mandate din cele 150 ale Camerei Inferioare. Până la 80% dintre alegători încă nu au decis cu cine să voteze, ceea ce face rezultatul imprevizibil, comentează Eurointegration. Potrivit publicației, tema migrației rămâne centrală în campanie, Wilders promițând „oprirea completă a primirii refugiaților”, în timp ce deficitul de forță de muncă ar complica politica guvernamentală. În ciuda tensiunilor interne și a fragmentării parlamentare, sprijinul pentru Ucraina rămâne larg răspândit, iar politica externă a Țărilor de Jos nu este așteptată să se schimbe semnificativ, remarcă Eurointegration.
Armata israeliană a lansat atacuri asupra infrastructurii Hamas din Fâșia Gaza, după ce gruparea teroristă palestiniană a tras o rachetă antitanc asupra trupelor israeliene din zona orașului Rafah, transmite The Jerusalem Post. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, citat de publicație, că reacția la noile încălcări ale armistițiului va fi „mult mai dură”. Acordul de încetare a focului, încheiat pe 10 octombrie și mediat de SUA, Egipt, Qatar și Turcia, este tot mai fragil, ambele părți acuzându-se reciproc de violențe, remarcă The Jerusalem Post. În ultimele săptămâni, armata israeliană a raportat mai multe atacuri din partea Hamas, răspunzând cu bombardamente asupra țintelor din Gaza. În plus, militanții Hamas ar fi executat zeci de civili după retragerea parțială a trupelor israeliene, mai scrie The Jerusalem Post.
Israelul a acuzat gruparea Hamas de încălcarea armistițiului în Fâșia Gaza, după ce aceasta a returnat părți din rămășițele unui prizonier deja identificat, în locul trupurilor celor 13 ostatici decedați, aflate încă în Gaza, relatează BBC. Conform acordului de încetare a focului mediat de SUA, Hamas trebuia să predea toate cele 28 de cadavre ale ostaticilor, însă a fost descoperită o manipulare a resturilor umane, remarcă serviciul britanic de presă. Expertiza medico-legală a confirmat că rămășițele aparțineau unui prizonier găsit de armata israeliană în 2023, nu celor decedați recenți, subliniază BBC. Armata israeliană susține că Hamas a încercat să creeze impresia falsă că depune eforturi pentru predarea trupurilor, implicând chiar Crucea Roșie în scenariu, mai scrie BBC, precizând că președintele SUA, Donald Trump, a declarat că armistițiul rămâne valabil, însă Israelul trebuie să răspundă atacurilor asupra soldaților săi.
