Revista presei internaționale// Liderul Chinei obține câștiguri strategice la întâlnirea cu președintele SUA; Testele nucleare provoacă tensiuni între SUA și Rusia
Presa internațională analizează întâlnirea dintre președinții Statelor Unite și Chinei la summitul Asia-Pacific din Coreea de Sud, precum și intensificarea tensiunilor nucleare dintre marile puteri mondiale. Printre alte subiecte abordate de publicațiile străine se numără situația postelectorală din Țările de Jos, formarea unei coaliții de guvernare populiste în Cehia, dar și controversata lege slovacă ce impune o limită de viteză pe trotuare.
Publicațiile internaționale comentează pe larg rezultatul întâlnirii liderului american, Donald Trump, cu președintele Chinei, Xi Jinping, la summitul Asia-Pacific din Coreea de Sud. BBC scrie că, în urma întrevederii, SUA au anunțat reducerea imediată a tarifelor pentru produsele chinezești, iar China s-a angajat să oprească exportul componentelor pentru fentanil și să reia importurile de soia americană. Analiștii citați de serviciul britanic de presă consideră că președintele chinez a condus negocierile de pe poziții de forță, fără a face concesii majore, în timp ce SUA au pierdut un important instrument de presiune economică. Subiecte sensibile precum Taiwan, Ucraina sau petrolul rusesc au fost tratate superficial, Trump încercând să mențină o atmosferă pozitivă, remarcă experții, precizând că întâlnirea a fost mai degrabă simbolică decât una cu rezultate concrete.
Tensiunile dintre SUA și Rusia cresc din nou, constată CNN, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat testarea unei rachete și a unei torpile nucleare, iar liderul american, Donald Trump, a cerut Pentagonului să reia testele cu arme nucleare. Experții citați de CNN consideră că Rusia folosește retorica nucleară nu ca o amenințare militară directă, ci ca un instrument diplomatic menit să atragă atenția SUA și a Occidentului și să obțină avantaje în privința Ucrainei. Tensiunile au crescut inclusiv pe fondul discuțiilor privind livrarea rachetelor americane „Tomahawk” Ucrainei și al refuzului Occidentului de a accepta condițiile impuse de Rusia pentru încetarea războiului, remarcă analiștii intervievați de CNN.
Potrivit The New York Times, o eventuală reluare a testelor nucleare de către SUA ar putea submina tratatul care a descurajat timp de decenii majoritatea statelor să recurgă la astfel de acțiuni. Decizia președintelui Donald Trump de a ordona testele ar fi fost provocată de anunțul lui Vladimir Putin privind testarea unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară, scrie The New York Times. Experții intervievați de ziarul american avertizează însă că o asemenea mișcare ar oferi Rusiei și Chinei un pretext pentru a-și relua testele nucleare la scară largă. China își extinde rapid arsenalul nuclear, demonstrând recent o „triadă nucleară” completă — capabilă să lovească de pe uscat, mare și aer, relevă analiștii. Imagini din satelit sugerează că Beijingul ar putea pregăti reluarea testelor subterane, iar dacă SUA procedează la fel, pregătirile ar putea dura aproximativ 18 luni, estimează The New York Times.
Decizia președintelui american, Donald Trump, de a ordona reluarea imediată a testelor nucleare ar putea pune capăt interdicției globale existente de peste trei decenii, scrie The Washington Post. Ziarul precizează că administrația americană susține că testele sunt necesare pentru a contracara amenințările tot mai mari din partea Rusiei, Chinei și Coreei de Nord. Experții citați de The Washington Post avertizează însă că reluarea testelor nucleare ar accelera cursa înarmărilor și ar necesita costuri uriașe, întrucât infrastructura și specialiștii din domeniu au dispărut. Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar revenirea la o astfel de practică ar încălca spiritul tratatelor internaționale privind interzicerea testelor nucleare, notează The Washington Post. Unii analiști intervievați de publicație nu exclud ca Trump să autorizeze chiar un test atmosferic, deși SUA nu au mai efectuat astfel de explozii din 1962.
Summit-ul planificat la Budapesta între președintele american, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, a fost anulat după ce Rusia a refuzat orice compromis privind cerințele sale legate de Ucraina, dezvăluie sursele Financial Times. Conform informațiilor oferite de acestea, decizia a fost luată în urma unei convorbiri tensionate între șefii diplomațiilor de la Washington și Moscova. Rusia a transmis Statelor Unite un memorandum cu condiții considerate inacceptabile de partea americană, scrie Financial Times. Ziarul britanic amintește că Trump anunțase anterior intenția de a se întâlni „în curând” cu Putin, fără a preciza data exactă, dar, în cele din urmă, pregătirile pentru summit au fost suspendate pe termen nedeterminat.
Sprijinul pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în rândul alegătorilor americani ai lui Donald Trump este din nou în creștere, după un declin accentuat în 2024, scrie The Wall Street Journal. Dacă în 2022 Zelenski era privit favorabil de 67% dintre simpatizanții lui Trump, până în martie 2025 susținerea scăzuse la doar 19%, pe fondul propagandei ruse și al criticilor interne, remarcă The Wall Street Journal. Potrivit recentelor sondaje la care face referire publicația, o comunicare mai eficientă a liderului ucrainean a dus la o dublare a sprijinului său în ultimele luni, mai ales în rândul conservatorilor religioși. Tot mai mulți republicani consideră acum că Vladimir Putin, nu Zelenski, este principalul obstacol în calea păcii, iar majoritatea sprijină continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, notează The Wall Street Journal. Prezentarea succeselor militare ucrainene a consolidat această schimbare de percepție în rândul electoratului republican, conchide ziarul american.
Eurointegration constată că alegerile parlamentare din Țările de Jos au adus o surpriză majoră: victoria formațiunii liberale și proeuropene D66, condusă de Rob Jetten, în fața Partidului Libertății în frunte cu populistul Geert Wilders. Ambele partide au obținut câte 26 de mandate, însă formațiunea proeuropeană D66 a câștigat la numărul de voturi și are șansa de a forma noul guvern, explică publicația. Campania lui Jetten, bazată pe optimism, incluziune și integrare europeană, a convins alegătorii să respingă discursul fricii și al urii, remarcă Eurointegration, descriindu-l ca pe un lider tânăr, moderat și deschis la dialog, comparat deja cu fostul premier și actualul secretar general al NATO, Mark Rutte.
Camera Deputaților din Cehia va fi condusă de liderul formațiunii populiste de dreapta Libertate și Democrație Directă, Tomio Okamura, cunoscut pentru declarațiile sale antiucrainene, informează IDNES. Publicația cehă subliniază că, după recentele alegeri parlamentare, această formațiune și-a propus să formeze o coaliție de guvernare cu alte două partide populiste: Acțiunea cetățenilor nemulțumiți, condusă de fostul premier și miliardar Andrej Babiš, și „Automobiliștii”. Acordul de colaborare urmează să fie semnat luni de liderii partidelor și ai fracțiunilor parlamentare, iar alegerea conducerii Camerei Deputaților va avea loc ulterior prin vot secret, menționează IDNES.
Parlamentul Slovaciei a aprobat o lege care impune o limită de viteză de până la 6 km/h pentru pietoni, bicicliști și utilizatori de vehicule electrice care se deplasează pe trotuare, scrie Politico. Potrivit publicației, măsura va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și a fost justificată de partidul premierului, Robert Fico, prin creșterea incidentelor cu trotinete electrice. Criticii consideră limita absurdă, deoarece pietonii și alergătorii nu pot respecta practic această restricție, iar bicicliștii ar avea dificultăți de echilibru, notează Politico. Noua lege a stârnit și glume pe rețelele sociale despre cum va fi aplicată în situații cotidiene, precum alergatul spre autobuz. Alte orașe europene, precum Paris și Praga, au adoptat reguli similare, interzicând trotinetele electrice pe trotuare, amintește Politico.
Autoritățile franceze au confirmat arestarea a cinci noi suspecți în cazul jafului de la muzeul Louvre din Paris, ridicând numărul total al celor reținuți la șapte, relatează Business FM Télévision. Potrivit postului francez, cei cinci au fost reținuți în seara zilei de 29 octombrie în regiunea pariziană, iar unul dintre ei ar fi implicat direct în jaf, ceilalți patru deținând informații despre desfășurarea evenimentelor. Cele opt bijuterii furate din Galeria Apollo nu au fost încă recuperate, iar autoritățile se tem că ar putea fi demontate sau topite, remarcă Business FM Télévision. Jaful a avut loc pe 19 octombrie, iar căutările continuă, implicând aproximativ o sută de polițiști, inclusiv din Germania și Interpol, subliniază aceeași sursă.
Comisia Europeană oferă unui număr de 40.000 de tineri oportunitatea de a explora Europa prin programul DiscoverEU, inițiativă a Erasmus+, cu ocazia celor 40 de ani de la crearea Spațiului Schengen, relatează AFP. Cei născuți în 2007 se pot înscrie completând un test scurt despre UE pe Portalul European pentru Tineret, iar câștigătorii vor călători gratuit timp de 30 de zile între 1 martie 2026 și 31 mai 2027, detaliază agenția de presă. Participanții vor primi și un card de reducere pentru transport, evenimente culturale, cazare, masă și activități sportive în 36 de țări europene, menționează AFP. Agenția de presă precizează că aceștia pot planifica propriile trasee sau urma itinerarii tematice, cum ar fi New European Bauhaus Route sau DiscoverEU Green Route, dedicate orașelor incluzive și eco-friendly. Concursul este deschis până pe 13 noiembrie 2025, iar tinerii cu dizabilități vor beneficia de sprijin special în timpul călătoriilor, mai scrie AFP.
