Revista presei internaționale// SUA testează propria rachetă intercontinentală; Comisia Europeană prezintă progresele candidaților la aderare
Presa internațională relatează despre noile teste cu rachete anunțate de Statele Unite, dar și despre deciziile privind livrările de arme către Ucraina. Mai multe publicații informează despre evoluțiile procesului de extindere a Uniunii Europene și raportul anual al Comisiei Europene privind progresele statelor candidate la aderare.
Statele Unite vor testa racheta balistică intercontinentală Minuteman III, fără focos nuclear, informează Newsweek. Publicația americană subliniază că testele vor avea loc pe 5 sau 6 noiembrie, la baza militară Vandenberg din California. Racheta, care poate atinge o viteză de peste 24.000 km/h, va parcurge peste 9.500 de kilometri până la un poligon din Pacific, detaliază Newsweek. Publicația precizează că testul are loc după ordinul președintelui Donald Trump de a relua experimentele nucleare, ca răspuns la testele Rusiei cu racheta „Burevestnik” și torpila „Poseidon”.
Președintele rus Vladimir Putin a descris „Burevestnik” drept o armă fără egal, însă experții internaționali citați de The Wall Street Journal privesc cu scepticism racheta rusă, despre care spun că ar avea defecte de proiectare, inclusiv o viteză redusă, ceea ce înseamnă că poate fi ușor doborâtă de sistemele de apărare aeriană. În aceste condiții, racheta rusă lăudată de Putin este mai degrabă un instrument politic decât o armă eficientă. Trump a criticat declarațiile liderului rus și a amintit de prezența submarinelor americane lângă coastele Rusiei, amintește The Wall Street Journal.
Președintele american Donald Trump nu intenționează să ofere Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk, deși Pentagonul și-a dat acordul pentru această livrare, observă The Hill. Trump a subliniat că își poate schimba opinia, dar „nu în acest moment”, remarcă publicația. Potrivit CNN, Pentagonul a constatat că furnizarea rachetelor nu ar afecta rezervele SUA, însă Trump a respins ideea, luând prin surprindere europenii, întrucât evaluările militare nu indicau motive de refuz. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că ezitările Statelor Unite privind livrarea rachetelor Tomahawk Kievului au redus interesul Rusiei pentru începerea unor negocieri de pace, notează CNN.
Între timp, europenii își intensifică sprijinul militar pentru Ucraina, scriu publicațiile occidentale. Guvernul Marii Britanii a livrat în secret Kievului o nouă tranșă de rachete de croazieră Storm Shadow, pentru a sprijini atacurile asupra țintelor ruse înainte de iarnă, dezvăluie Bloomberg. Scopul livrării a fost asigurarea stocurilor Ucrainei în contextul temerilor că Rusia va intensifica atacurile asupra civililor, notează agenția de presă. Tot în secret, Germania a trimis Kievului două sisteme antirachetă Patriot, menționează Bloomberg. La Repubblica informează la rândul său despre un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina pregătit de Italia. Ziarul precizează că este vorba de al 12-lea pachet de sprijin ce urmează a fi oferit de guvernul de la Roma, în care ar putea fi incluse muniție și rachete pentru sistemele de apărare aeriană SAMP/T.
Unsprezece miniștri ai apărării din statele membre ale Forței Expediționare Comune (JEF) se vor reuni pe 4–5 noiembrie în orașul Bodø, Norvegia, relatează Verdens Gang. Pentru prima dată, la întâlnire va participa și ministrul apărării al Ucrainei, remarcă publicația norvegiană. Evenimentul este considerat „istoric”, fiind prima reuniune JEF desfășurată la nord de Cercul Polar, iar discuțiile vor viza consolidarea cooperării și securității în Europa de Nord, a declarat citat de aceeași sursă ministrul norvegian Tore A. Sandvik. JEF, condusă de Marea Britanie, reunește țări precum Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, statele baltice, Islanda și Țările de Jos, iar Ucraina a fost invitată în 2025 să se alăture ca partener, exprimându-și dorința de a deveni membru cu drepturi depline, mai scrie Verdens Gang.
Ministerul Apărării din România a semnat un contract cu Olanda pentru achiziționarea a 18 avioane F-16 și a echipamentului aferent, informează Eurointegration. Avioanele vor fi utilizate exclusiv pentru instruire la Centrul European de Pregătire F-16 din Fetești, devenit un hub regional pentru piloți NATO și ai țărilor partenere, detaliază publicația. Achiziția s-a realizat la preț simbolic de 1 euro, considerată o investiție în colaborare și viitor, iar avioanele au fost deja transferate centrului pentru instruire, a subliniat ministrul apărării de la București, Ionuț Muștianu, citat de Eurointegration. Centrul de la Fetești, deschis în noiembrie 2023, susține pregătirea piloților ucraineni pe aeronave occidentale, România implicându-se astfel în consolidarea capacităților de instruire regională și sprijinirea partenerilor din Ucraina, relevă Eurointegration.
Mai multe publicații își concentrează atenția asupra politicilor de extindere a Uniunii Europene, subiect care va fi abordat azi, la Bruxelles, de liderii statelor membre și ai țărilor candidate la aderare. Evenimentul e considerat fără precedent, relatează Euronews, precizând că la reuniune vor fi analizate progresele și provocările procesului de integrare europeană. Țările candidate își vor prezenta propriile viziuni privind aderarea la UE, iar la eveniment va participa și președintele Consiliului European, António Costa. Euronews subliniază că summitul de azi coincide cu publicarea raportului anual al Comisiei Europene privind progresul statelor candidate la aderare.
Potrivit surselor Radio Free Europe, pentru Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania, evaluările privind aplicarea reformelor sunt în general pozitive. Țări precum Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Kosovo ar urma să primească o apreciere medie. În schimb, Georgia va fi evaluată negativ, primind calificativul „foarte slab”, notează Radio Free Europe, amintind de criticile repetate ale Bruxelles-ului adresate guvernului pro-rus de la Tbilisi pentru încălcările normelor democratice.
Viitorul premier al Cehiei, Andrej Babiš, liderul partidului populist ANO, a semnat pe 3 noiembrie un acord de coaliție cu partidul ultranaționalist SPD și cu formațiunea „Automobiliștii”, informează Radio Prague International. Acordul stabilește principalele obiective ale viitorului guvern, numărul de miniștri și împărțirea ministerelor între partide, notează postul de radio. Președintele Cehiei, Petr Pavel, îl desemnase pe Babiš să formeze guvernul, după ce ANO a obținut cele mai multe voturi la alegerile din 3-4 octombrie, relevă Radio Prague International.
Liderul partidului de opoziție maghiar Tisa, Péter Madyar, a declarat luni că scurgerea masivă de date personale ale susținătorilor partidului a fost rezultatul unui atac cibernetic rău intenționat, informează AFP. Conform presei pro-guvernamentale, datele a aproximativ 200.000 de utilizatori ai aplicației mobile a partidului, inclusiv adresele lor, au fost publicate online pentru scurt timp și apoi șterse. Madyar a afirmat, citat de AFP, că sistemele IT ale partidului sunt ținta atacurilor cibernetice de luni de zile, majoritatea fiind respinse cu succes. Scopul atacului, susține el, era de a perturba alegerile interne programate prin aplicație, care vor avea loc însă pe un alt site până la sfârșitul lunii noiembrie. Acesta nu este primul incident de acest fel, autoritățile maghiare lansând anterior acuzații similare împotriva partidului său, remarcă AFP. Campania informațională a guvernului survine în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din aprilie 2026, când partidul Fides al lui Orbán riscă să piardă majoritatea, conchide agenția de presă.
Maldive a devenit prima țară din lume care interzice fumatul și vânzarea de tutun tuturor persoanelor născute după 1 ianuarie 2007, inclusiv turiștilor, relatează BBC. Serviciul de știri notează că Ministerul Sănătății a anunțat că noua lege reflectă angajamentul guvernului de a proteja tinerii de efectele nocive ale tutunului. Interdicția se aplică tuturor produselor din tutun, iar comercianții sunt obligați să verifice vârsta cumpărătorilor, informează BBC, amintind că anul trecut țara a interzis deja importul și utilizarea țigărilor electronice. Măsura nu va afecta turismul, principalul sector economic al arhipelagului, ori turiștii vin în Maldive „pentru plaje și aer curat, nu pentru a fuma”, spun autoritățile statului citate de BBC.
