Revista Presei | Centrul Cultural rus din R. Moldova va fi închis pentru că s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, fapt recunoscut și la nivelul UE
Închiderea Centrului cultural rus din R. Moldova; de ce Republica Moldova trebuie să prindă următorul val de extindere al UE și cum declarațiile recente ale ambasadorului rus în Republica Moldova intră în zona periculoasă a falsificării istorice – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Închiderea Centrului cultural rus din R. Moldova este prima decizie a noului Guvern de la Chișinău, scrie RFI. Autoritățile moldovene subliniază că, în contextul actualei situații geopolitice, continuarea funcționării acestuia poate fi utilizată de Federația Rusă pentru promovarea unor narative distorsionate. Centrul Cultural rus funcționează de 25 de ani la Chișinău și la Tiraspol.
În cadrul unei emisiuni la Moldova 1, ministrul Culturii, Cristian Jardan a declarat că Centrul „Ruskii Dom” din Chișinău „s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului”, fapt recunoscut și la nivelul Uniunii Europene. Mai mult, el a menționat că „reacția exagerată a partidelor din opoziție” vizavi de închiderea acestuia „arată foarte clar căror interese servesc”. Jardan a mai atras atenția asupra faptului că toți angajații Centrului din Chișinău sunt diplomați ruși, lucru care ridică întrebări privind scopul real al instituției.
Iar Radio Chișinău a consultat opinia analistului politic Ion Tăbârță, care declară că decizia autorităților de a închide Centrul este una logică, cu atât mai mult cu cât știm foarte bine că a fost luată după ce drone rusești sau alte elemente ale obiectelor zburătoare au căzut pe teritoriul Rep. Moldova și Federația Rusă nu a acționat în privința acestui fapt.
TVR Moldova notează că Partidul Socialiștilor va ataca în judecată denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind centrele culturale în baza căruia funcționează Centrul rus de știință și cultură. De menționat că astfel de centre au fost închise și în România, Polonia, Cehia, Țările Baltice și Ucraina.
Diplomația insinuărilor și pericolul precedentelor false. IPN propune un editorial semnat de istoricul Anatol Țăranu, care este de părere că declarațiile recente ale ambasadorului rus în Republica Moldova, Oleg Ozerov, în care invocă un pretins genocid al populației vorbitoare de limbă rusă din Transnistria în 1992, depășesc cu mult limitele retoricii diplomatice obișnuite și intră în zona periculoasă a falsificării istorice cu scopuri geopolitice transparente. În opinia lui Țăranu, Chișinăul oficial nu poate rămâne tăcut pentru că ar crea un precedent periculos și ar demonstra lipsa de demnitate națională. Mai mult, în opinia lui, Chișinăul trebuie să răspundă prin deschiderea oficială a dosarului genocidului sovietic împotriva românilor din estul Prutului, care sunt fapte documentate, nu construcții propagandistice, spune Țăranu.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 noiembrie. Radio Chișinău scrie că mâine, Roberta Metsola va participa la ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova, unde va susține un discurs cu ocazia constituirii Parlamentului de legislatura a XII-a. Pe agendă este planificată și o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu șefa statului, Maia Sandu și cu prim-ministrul, Alexandru Munteanu.
Uniunea Europeană se pregătește pentru un nou val de extindere, motivat de considerente geopolitice, iar Republica Moldova trebuie să profite de fereastra de oportunitate deschisă în actualul mandat al Parlamentului European. Pe Jurnal.md găsiți opinia deputatului PAS, Marcel Spatari, care a explicat că Bruxelles-ul resimte tot mai intens nevoia de a-și reafirma sensul și legitimitatea proiectului european. În acest context, Moldova este chemată să accelereze reformele, pentru a se alătura statelor candidate care ar putea prinde valul de extindere până în 2030, motivând prin faptul că Uniunea Europeană manifestă o toleranță mai mare față de diferențele de dezvoltare dintre statele candidate și cele membre, comparativ cu valurile anterioare de extindere.
Narațiunile pro-ruse revin în forță. Teza Moldovei „de categoria a doua” în UE, amplificată de canalele pro-Kremlin. Pe agora.md citiți editorialul semnat de Laurențiu Pleșca, care scrie că declarațiile recente ale comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, privind o posibilă perioadă de probă, pentru noii membri ai Uniunii Europene, au fost imediat exploatate de mașinăria propagandistică a Kremlinului. În frunte cu Igor Dodon, narativul a fost transformat într-un nou atac la adresa parcursului european al Chișinăului. Ideea unei perioade de tranziție sau „de probă” vizează tocmai protejarea integrității și eficienței Uniunii, permițând noilor state membre să beneficieze treptat de drepturile și responsabilitățile calității de membru, în funcție de respectarea criteriilor de aderare.
Ce se poate întâmpla în Moldova după sancțiunile SUA contra Lukoil. Pe TV 8 vedeți care ar fi scenariile oficiale. Astfel, statul ar putea prelua afacerea Lukoil-Moldova de la Aeroportul Chișinău, având în vedere că, în două săptămâni, compania nu va mai putea alimenta avioanele din cauza sancțiunilor americane. Acesta este unul dintre scenariile discutate de Guvern, dar se caută soluții care nu atragă după sine litigii în instanțe internaționale. Asigurarea zborurilor de la și spre Chișinău nu este singura provocare. Autoritățile vor trebui să suplinească un gol imens dacă se va ajunge ca cele peste 100 de benzinării Lukoil din Republica Moldova să fie închise. Potrivit ministrului Energeticii, Dorin Junghietu, o soluție ar fi ca Republica Moldova să ceară SUA mai mult timp pentru a lua măsuri ce ar pregăti piața de dispariția unui jucător atât de important.
Tariful la gazele naturale va fi revizuit în ianuarie 2026. Anunțul a fost făcut de conducerea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. TVR Moldova scrie că noul furnizor, compania de stat Energocom, urmează să prezinte calculele la final de an și, pe baza lor, să vină cu o cerere de modificare a prețurilor la consumatorii finali. ”Până la Anul Nou Energocom folosește tarifele care au fost stabilite pentru Moldovagaz, după, Energocom va veni cu calculele proprii despre costurile care le suportă în oferirea acestui serviciu” a declarat Eugen Carpov, director ANRE. Directorul Energocom a anunțat recent că, la final de decembrie, va trimite o solicitare la ANRE privind ajustarea tarifelor la gazele naturale fără a preciza dacă ar fi vorba de o ieftinire sau o scumpire. Experții din domeniu susțin, însă, că ar există premise de scădere a tarifului pentru consumatorii finali.
Profesori din R. Moldova, victime ale unei scheme prin care industria tutunului a încercat să manipuleze consultările publice la nivel European. Pe sanantateinfo.md vedeți o analiză despre cum un exercițiu democratic de consultare publică s-a transformat într-un scandal de integritate în Republica Moldova. Mai mulți profesori de la două universități spun că li s-a folosit abuziv identitatea de către persoane necunoscute care ar fi publicat pe site-ul Comisiei Europene poziții favorizante industriei tutunului. S-a întâmplat în plin proces de consultare publică privind noua directivă europeană de taxare a produselor din tutun. Cum a ieșit totul la iveală, vedeți în articol.
Colier cu diamante cu valoarea de 1 leu. Evghenia Guțul nu a putut justifica peste 1,2 mln lei. Newsmaker.md scrie că Autoritatea Națională de Integritate a constatat o avere cu caracter nejustificat în cazul Evgheniei Guțul, bașcana UTA Găgăuzia și membri ai familiei sale. Instituția a decis să transmită constatarea în instanță în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Autoritatea a precizat că s-au declarat „drept venit donații exorbitante”, totodată a menționat că „nu se poate stabili identitatea donatorilor, data donațiilor și disponibilitatea financiară a acestora de a oferi asemenea donații”.
