Revista presei internaționale | Rusia vrea să reia pregătirile pentru summitul Trump-Putin; Exporturile de petrol rusesc continuă să scadă
Presa internațională semnalează dorința Moscovei de a relua pregătirile pentru o posibilă întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump, în contextul tensiunilor persistente legate de războiul din Ucraina și de refuzul Kremlinului de a accepta o încetare a focului. Printre alte teme importante reflectate de publicațiile străine se numără scăderea exporturilor maritime de petrol rusesc, impactul sancțiunilor americane, dar și măsurile excepționale de securitate adoptate de președintele Rusiei. Desfășurarea unui mare grup naval american în Marea Caraibelor pentru a combate traficul de droguri este un alt subiect abordat de presa internațională.
Rusia vrea să reia pregătirile pentru întâlnirea dintre președintele său Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, care urma să aibă loc la Budapesta, dar a fost anulată după refuzul Kremlinului de a accepta o încetare a focului în Ucraina, relatează The Moscow Times. Publicația face referire la mesajul transmis de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia Budapesta rămâne locația preferată pentru întâlnire. El a precizat că ultimul său contact cu secretarul de stat american Marco Rubio a avut loc pe 20 octombrie, înainte ca Washingtonul să anunțe un nou pachet de sancțiuni majore împotriva Rusiei, notează The Moscow Times. Lavrov a negat că Moscova a formulat cereri excesive, care ar fi dus la anularea summitului. Totuși, în urma acestui episod, șeful diplomației ruse a lipsit de la o ședință importantă a Consiliului de Securitate și a fost înlocuit la summitul G20 din Brazilia de consilierul prezidențial Maksim Oreșkin, observă The Moscow Times. Publicația amintește că presa britanică a explicat aceste absențe ale lui Lavrov prin faptul că Putin ar fi nemulțumit că subalternul său ar fi vinovat pentru eșecul negocierilor cu Statele Unite.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat într-un interviu pentru postul maghiar de televiziune Allatv.hu că o întâlnire între liderul american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin rămâne pe agenda politică și ar putea avea loc mai târziu decât se aștepta. El a subliniat că negocierile dintre Rusia și Ucraina sunt blocate, deoarece Moscova urmărește ocuparea completă a regiunii Donețk înainte de un eventual acord de pace. Orbán a afirmat că a avut acces la documentele „Acordurilor de la Istanbul” din 2022, care erau aproape de finalizare, însă încheierea înțelegerii ar fi fost împiedicată de „anglosaxoni”.
Negocierile ruso-ucrainene desfășurate în acest an la Istanbul au fost marcate de refuzul delegației ruse de a discuta pași concreți spre pace și de negarea identității naționale a Ucrainei, a declarat, citat de The Times, adjunctul ministrului de externe ucrainean Serghei Kislița. Potrivit oficialului, Rusia a adus dosare detaliate despre fiecare membru al delegației ucrainene și a folosit provocări pentru a tensiona discuțiile și a da vina pe Ucraina pentru eșecul negocierilor. În loc să se concentreze pe esența negocierilor, rușii propuneau grupuri de lucru și chat-uri pe WhatsApp pentru a crea iluzia progresului și a evita noi sancțiuni, spune Serghei Kislița. Tot el susține că rușii au refuzat să discute chiar și un armistițiu temporar, acceptând doar o pauză de două ore pentru colectarea cadavrelor celor căzuți pe front. Kislița a explicat că întâlnirile au fost fără rezultat, întrucât delegația rusă venea cu un mandat strict, reprezentând doar poziția lui Putin, fără șanse de a purta o discuție creativă. Diplomația într-un astfel de context este imposibilă, deoarece fiecare membru controlează și raportează fermitatea celuilalt în apărarea poziției oficiale, a mai spus adjunctul ministrului de externe ucrainean, citat de The Times.
Președintele american Donald Trump s-a declarat dezamăgit că nu a reușit să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, sperând inițial că va putea obține un acord printr-o simplă tranzacție care să recunoască câștigurile teritoriale ale Moscovei, scrie The Atlantic. Publicația notează că Trump a subestimat hotărârea lui Vladimir Putin de a distruge independența Ucrainei și complexitatea conflictului. Liderul american a încercat fără succes să-l convingă pe Putin presându-l cu opțiunea livrării de rachete Ucrainei și propunând Kievului concesii teritoriale, însă ambele tentative au eșuat, subliniază The Atlantic. Putin nu este dispus la compromisuri, considerând războiul justificat indiferent de costuri, constată publicația. Totuși, Trump ar putea crea pe termen mediu condițiile militare și diplomatice pentru un dialog real, în timp ce Ucraina își propune să neutralizeze strategic armata rusă prin limitarea capacităților sale offensive pe uscat, pe mare și în aer, conchide The Atlantic.
Exporturile maritime de petrol rusesc au scăzut la cel mai redus nivel din ultimele două luni, afectând resursele financiare ale Kremlinului, relatează Bloomberg. Potrivit datelor colectate de agenția de presă, Rusia a exportat 3,45 milioane de barili pe zi în ultimele patru săptămâni, cu aproximativ 130.000 de barili mai puțin față de perioada anterioară. Scăderea coincide cu sancțiunile impuse de SUA celor mai mari producători de petrol ruși, care au determinat unii cumpărători din Asia să reducă achizițiile, remarcă Bloomberg. În același timp, prețurile mai mici limitează veniturile Moscovei, deja afectate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere, subliniază agenția de presă.
Compania chineză Yanchang Petroleum a refuzat să cumpere petrol rusesc la cea mai recentă licitație pentru livrările din decembrie până la mijlocul februarie, informează Reuters. Deși este un cumpărător constant, achiziționând lunar exporturi precum ESPO sau Sokol, Yanchang a ales să se abțină de la achiziții recente, dezvăluie sursele agenției de presă. Capacitatea de procesare a companiei este de 348.000 de barili pe zi, iar cota anuală de import este de 3,6 milioane de tone, detaliază Reuters. Agenția de presă subliniază că motivele retragerii sunt legate de sancțiunile americane impuse Rosneft și Lukoil, care au determinat companiile chineze și indiene să evite riscul de sancțiuni secundare. După invazia Rusiei în Ucraina, China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc, însă decizia companiei Yanchang arată o prudență crescută în contextul tensiunilor geopolitice și economice, concluzionează Reuters.
Războiul din Ucraina a schimbat semnificativ sistemul de securitate și stilul de viață al președintelui rus Vladimir Putin, constată Currenttime, care trage această concluzie în baza unei investigații a proiectului „Sistema”. Jurnaliștii au descoperit că pentru a face dificilă urmărirea deplasărilor președintelui rus, au fost create cel puțin trei birouri identice în reședințele sale din Novo-Ogarevo, Valdai și Soci. Analizând mii de înregistrări video oficiale, aceiași jurnaliști remarcă diferențele minore observate în birourile lui Putin, precum mânerele ușilor sau decorațiunile, care au trădat locațiile reale. Deși Kremlinul anunță oficial că unele reuniuni au loc la Moscova, investigațiile arată că ele se desfășoară adesea în reședința de la Valdai, considerată cea mai sigură. Aici ar fi fost filmate 29 dintre cele 30 de apariții publice în „biroul bej” în acest an, într-o zonă protejată de 14 sisteme antiaeriene. Analiștii proiectului, citați de Currenttime, explică preferința lui Putin pentru Valdai prin dorința de a evita riscurile atacurilor cu drone și de a-și menține sentimentul de control și securitate.
Ideea Consiliului Europei de a crea un tribunal internațional pentru Ucraina riscă să nu fie pusă în aplicare din cauza problemelor bugetare, semnalează Euronews. Postul pan-european de televiziune informează că țările europene întâmpină dificultăți în menținerea angajamentelor financiare fără sprijinul Statelor Unite, iar donatorii se tem că Washingtonul va continua să evite implicarea în programele multilaterale. În absența contribuției americane, strângerea fondurilor necesare ar putea fi serios afectată, notează Euronews. Bugetul estimat la 75 de milioane de euro pe an ar urma să fie susținut în principal de Uniunea Europeană, care ar contribui cu aproximativ 10 milioane de euro anual, detaliază postul pan-european de televiziune. În acest context, statele europene sunt nevoite să decidă ce proiecte pot finanța, întrucât lor le revine cea mai mare parte a ajutorului pentru Ucraina, explică Euronews.
Grupul naval american condus de portavionul „USS Gerald R. Ford”, cel mai mare din lume, a ajuns în Marea Caraibelor cu misiunea de a combate traficul de droguri dinspre Venezuela, transmite BBC. Serviciul de știri face trimitere la datele oficiale ale Pentagonului, care precizează că portavionul e însoțit de mai multe nave de luptă și are la bord peste 4.500 de militari. În ultimele luni, aviația și marina americană au efectuat cel puțin 19 atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, soldate cu 76 de morți, relevă BBC. Autoritățile venezuelene acuză Washingtonul că provoacă intenționat o criză pentru a-l înlătura de la putere pe președintele autoritar Nicolás Maduro, iar tensiunile cresc și în regiune, unde mai multe țări critică SUA pentru încălcarea drepturilor omului și a normelor internaționale, conchide BBC.
