Revista presei internaționale | Țările G7 cer un armistițiu imediat în Ucraina; Cel mai îndelungat blocaj bugetar din istoria SUA s-a încheiat
Presa internațională semnalează cererile țărilor occidentale pentru un armistițiu imediat în Ucraina, într-un context marcat de tensiuni diplomatice și de condițiile inacceptabile impuse de Moscova. Alte teme majore reflectate de publicațiile străine includ aplicarea sancțiunilor americane împotriva Rusiei și impactul acestora asupra exporturilor de petrol, dar și eforturile Uniunii Europene de a proteja democrația și societatea civilă. Semnarea legii de finanțare temporară a guvernului în SUA și încheierea celui mai lung blocaj bugetar din istoria țării figurează printre alte subiecte abordate de presa străină.
Reuniți în Canada, miniștrii de externe ai țărilor din grupul G7, cu cele mai mari economii occidentale, au cerut un armistițiu imediat în Ucraina, transmite AFP. În declarația comună se precizează că punctul de plecare al negocierilor ar trebui să fie actuala linie a frontului, remarcă agenția de presă. Oficialii au discutat și despre posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate în Occident pentru sprijinirea Ucrainei, anunțând că discuțiile privind opțiunile de finanțare și presiunea economică asupra Rusiei vor continua, mai scrie AFP.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, citat de The Moscow Times, că Rusia speră la reluarea contactelor cu președintele american Donald Trump pentru a discuta soluții la conflictul din Ucraina. Declarațiile lui Peskov au venit după un apel similar al ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a cerut reluarea pregătirilor pentru un summit Putin–Trump la Budapesta, anulat după refuzul Rusiei de a opri războiul din Ucraina, remarcă The Moscow Times. Publicația notează că anterior Trump a renunțat la întâlnirea cu Putin la recomandarea secretarului american de stat Marco Rubio, care l-a informat că Moscova nu este dispusă la concesii reale.
Ieri, după reuniunea miniștrilor de externe ai grupului G7 din Canada, Marco Rubio a declarat, citat de Unian, că încheierea unui armistițiu în Ucraina e imposibilă deoarece Rusia înaintează condiții inacceptabile pentru Kiev, precum preluarea controlului asupra întregii regiuni Donețk. Rubio a subliniat că Donald Trump ar putea să se întâlnească cu președintele Rusiei doar dacă acesta va renunța la pretențiile sale care blochează orice soluție de pace. Referindu-se la presiunile americane menite să forțeze Moscova să accepte negocieri de pace, Rubio a subliniat că Washingtonul a ajuns practic la limită în privința sancțiunilor impuse Rusiei. El a precizat că „aproape nu a mai rămas nimic de sancționat”, deoarece principalele companii petroliere ruse au fost deja vizate. În locul unor noi măsuri, SUA se vor concentra pe aplicarea strictă a sancțiunilor existente, în special împotriva „flotei fantomă” folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile asupra exporturilor de petrol, a declarat Rubio, citat de Unian.
Între timp, înăsprirea sancțiunilor occidentale a dus la blocarea pe mare a unor cantități record de petrol aparținând exportatorilor supuși restricțiilor, scrie Bloomberg. Agenția de presă scrie că aproximativ un miliard de barili de țiței se află în prezent pe nave petroliere fără a putea fi descărcați, iar 40% din acest volum provine din Rusia, Iran sau Venezuela. Surplusul de petrol riscă să ducă la scăderea prețurilor globale, avertizează analiștii intervievați de Bloomberg. Rusia este cea mai afectată țară, fiind nevoită să-și vândă petrolul la un preț mai mic cu 20%, fiind acuzată că depășește cotele OPEC+ după atacurile ucrainene asupra rafinăriilor sale, constată Bloomberg.
Politica SUA față de invazia Rusiei în Ucraina a urmărit mult timp să nu permită Kievului să recupereze teritoriile pierdute sau să înfrângă Moscova, ci să-l convingă pe președintele rus Vladimir Putin că atacul său va eșua în cele din urmă, comentează Foreign Policy. Cu toate acestea, după aproape 12 ani de război în Ucraina și aproape patru ani de invazie la scară largă, a devenit clar că Putin rămâne hotărât să-și atingă obiectivul de a controla Ucraina, constată publicația. „Obsesia lui Putin pentru «restaurarea statutului de mare putere» și atașamentul față de propria moștenire îl fac să ignore pierderile economice și militare masive suferite de Rusia. În ciuda ajutorului occidental, economia Rusiei stagnează, pierderile de soldați sunt uriașe, iar poziția sa geopolitică se erodează. Strategia inițială de a-l convinge să renunțe s-a dovedit ineficientă, iar experții susțin că Occidentul trebuie să-și schimbe abordarea și să accepte realitatea: Putin nu poate fi oprit prin presiune, ci doar prin răbdare și reziliență ucraineană. Această reevaluare a strategiei ar putea accelera victoria finală a Ucrainei și, pe termen lung, evoluția spre o eventuală democrație în Rusia”, concluzionează Foreign Policy.
Ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, estimează că războiul din Ucraina se va mai întinde câțiva ani și ar putea epuiza Rusia, subliniind că Ucraina se pregătește pentru o continuare a conflictului militar încă timp de trei ani. Într-un interviu acordat postului TVP World, Sikorski a criticat performanțele militare rusești, considerând că realizările Moscovei nu pot fi considerate „victorii” și a pledat pentru continuarea sprijinului SUA cu informații de inteligență. Sikorski a îndemnat Uniunea Europeană să joace un rol mai activ în negocierile pentru un viitor acord de pace.
Comisia Europeană a aprobat proiectul „Scutul european al democrației”, menit să combată amenințările hibride și dezinformarea provenită din Rusia, relatează Eurointegration. Potrivit publicației, proiectul urmărește protejarea spațiului informațional al Uniunii, consolidarea instituțiilor democratice și creșterea rezilienței sociale. Pentru mass-media independentă, organizațiile civice și industriile creative este prevăzut un sprijin financiar suplimentar de până la 9 miliarde de euro până în 2034, scrie Eurointegration. Proiectele vor fi deschise și țărilor candidate la aderarea la UE, pentru a sprijini schimbul de informații și valorile democratice, conchide publicația.
Președintele SUA, Donald Trump, a semnat legea privind finanțarea temporară a guvernului, punând capăt celui mai lung blocaj bugetar din istoria țării, care a durat 43 de zile, relatează BBC. Documentul, aprobat de ambele Camere ale Congresului, asigură finanțare până pe 30 ianuarie 2026 și permite reluarea imediată a activității instituțiilor federale, precizează același serviciu de știri. Blocajul a apărut după ce democrații au refuzat să voteze bugetul propus de republicani, deoarece acesta nu includea fonduri pentru prelungirea subvențiilor medicale, care expiră la sfârșitul acestui an, relevă BBC. În cele din urmă, un grup de democrați moderați și un senator independent au acceptat un compromis pentru a debloca situația, după ce aproximativ 700.000 de angajați federali au fost trimiși în concedii fără plată, iar unele programe sociale au suferit întârzieri, remarcă BBC.
