ANALIZĂ economică | Ce este stagflația și de ce economia R. Moldova nu se dezvoltă
Republica Moldova se confruntă, de patru ani, cu un fenomen economic rar și problematic: stagflația – o combinație între inflație ridicată și stagnare economică, subliniază expertul economic Veaceslav Ioniță. Între anii 2020 și 2025, prețurile au crescut cu aproape 80%, în același timp indicatorii economici nu evoluează.
Potrivit lui Ioniță, de regulă, când cresc prețurile, crește și producția, pentru că agenții economici sunt motivați să câștige mai mult. Respectiv, când scad prețurile, scade și producția. Într-un caz e bine pentru agenții economici, în alt caz e bine pentru populație. Foarte rar se întâmplă să existe creștere de prețuri, fără creștere de producție.
„Anume acest lucru se numește stagflație – atunci când e rău și pentru unii, și pentru alții. Prețurile cresc, dar nu crește producția și nu se dezvoltă economia”, a subliniat expertul în live-ul său săptămânal.
În 2020, Republica Moldova a avut una din cele mai mici inflații din istoria țării: 0.4%, potrivit Biroului Național de Statistică. În 2025, se anticipează o inflație de 7% la sfârșit de an.
„Practic, timp de cinci ani, la noi prețurile au crescut cu aproape 80% sau aproape s-au dublat. Evident că lucrul acesta a creat o tensiune și o nemulțumire în rândul populației”, a remarcat Veaceslav Ioniță.
Cu toate acestea, indicatorii economici relevă o stagnare profundă: PIB-ul a crescut în total doar cu 1.5% în șase ani.
„Asta arată cum, la o creștere mare a prețurilor, ai o stagnare atât de mare a economiei”, a subliniat expertul.
Potrivit lui Ioniță, producția agricolă – principalul sector de dezvoltare al țării – a avut fluctuații puternice. După o scădere de 27% în 2020, a urmat cel mai bun an din istorie, cu o creștere de peste 50%. Următorii ani au alternat între rezultate slabe și medii, iar pentru 2025 se estimează o creștere de 15%, apropiindu-se de nivelul din 2019.
Exporturile au scăzut de la 4.3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3.5 miliarde în 2025, revenind la nivelul din 2021.
„Pentru prima dată în istoria noastră noi importăm mai multe produse alimentare decât exportăm. De creșterea de prețuri au beneficiat importatorii și producătorii străini, iar consumul care apare este substituit cu importurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Veniturile populației au fost, de asemenea, afectate. Deși salariile nominale au crescut, puterea de cumpărare a scăzut între anii 2021-2023.
„Doar în 2024 salariul real a fost mai mare decât în 2020. În prima jumătate a acestui an, salariul real a crescut cu 1.39%, iar până la sfârșitul anului estimăm o creștere reală de 6-7%”, a menționat Ioniță.
Expertul subliniază că stagflația nu este doar o problemă teoretică. Se manifestă în toate domeniile.
„Această lipsă de creștere economică este legată, pe de o parte, de populație, care nu generează consum, și, pe de altă parte, consumul care apare este substituit cu importurile”, a constatat Veaceslav Ioniță, adăugând că această situație frânează dezvoltarea țării și afectează nivelul de trai al populației.
CITIȚI ȘI:
