Revista presei | Cea mai mare violare a spațiului aerian de până acum; Propaganda rusă exploatează cazurile dronelor rusești și a camionului cu arme de contrabandă
Presa națională își îndreaptă atenția asupra unui nou episod de violare a spațiului aerian al R. Moldova de către drone lansate de Rusia în Ucraina. Campania „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, dar și supraaglomerarea școlilor în capitală sunt alte subiecte de pe primele pagini ale publicațiilor naționale.
Șase drone au survolat R. Moldova, inclusiv în apropiere de Chișinău, titrează Europa Liberă. O dronă intactă, de tipul Gerbera, a căzut în regiunea de nord a R. Moldova, în localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești, iar altele au survolat alte regiuni ale R. Moldova, inclusiv localitatea Vadul lui Vodă, în apropiere de Chișinău, notează publicația.
Într-un interviu oferit postului Moldova 1, expertul în securitate Artur Leșcu a calificat incidentul drept „cea mai mare violare a spațiului aerian” de până acum și avertizează că episodul reprezintă un risc major pentru populație și un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea spațiului aerian.
Iar experții intervievați de Radio Chișinău amintesc că Republica Moldova nu dispune de resursele necesare pentru a se apăra de dronele rusești care survolează spațiul aerian al țării, însă răspunde pe căi diplomatice, care sunt limitate, acțiunilor hibride ale Kremlinului. Specialiștii cer implementarea unui sistem integrat, similar celui din România, care să combine radare, lansatoare și tunuri automate și să alerteze populația în timp real, menționează Radio Chișinău. „Radarul pe care îl are R. Moldova nu este suficient pentru apărare, iar pentru o monitorizare bună, avem nevoie de 3-4 sisteme de acest tip, care să fie integrate într-un sistem complex de apărare antiaeriană, capabil să doboare drone și rachete, nu doar să monitorizeze spațiul aerian”, consideră expertul în securitate de la WatchDog, Pavel Horea. El recomandă ca autoritățile să dezvolte un sistem integrat de apărare antiaeriană, similar cu RO-Alert din România, care să alerteze populația în caz de survol neautorizat, atrage atenția Radio Chișinău.
TVR Moldova constată că mai mulți politicieni și deputați de la Chișinău au reacționat cu sarcasm în urma căderii dronei rusești pe o casă din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Ei au încercat să minimalizeze gravitatea incidentului de securitate, observă postul de televiziune. Citat de TVR Moldova, expertul militar din cardul WatchDog, Artur Leșcu, a menționat că „mașinăria de război rusă ia în derâdere neutralitatea noastră, iar astfel de incidente sunt dramatice pentru funcționarea normală a unui stat pașnic. Despre asta n-o să vă vorbească așa-zișii suveraniști care pe față pledează pentru neutralitate, dar de fapt nu fac decât să vrea Moldova un stat slab, incapabil să se protejeze”, comentează expertul.
Vitalie Stoian, general de brigadă în rezervă, fost șef al Marelui Stat Major, intervievat de TVR Moldova: „Dacă într-adevăr ea se afla în regimul de planare, posibil să fie acest lucru, de ce nu? Dacă spre exemplu cădea brusc atunci da, 16 kg putea sparge acest acoperiș sau să-l defecteze. Dacă avea și încărcătură, dar acolo încărcătură nu era. N-am observat din imagini. Concluzia e că era o dronă falsă care sustrage atenția de la dronele reale care duc o încărcătură de explozibil pentru a nimici unele ținte. Iar aceasta a fost o dronă falsă care a zburat până nu s-a terminat combustibilul și mai apoi a aterizat”.
Cum a exploatat propaganda rusă cazurile dronelor rusești și a camionului cu arme de contrabandă, analizează Ziarul de Gardă. Sunt evenimente extrem de grave pentru securitatea R. Moldova, iar propaganda rusă le-a exploatat la maximum, încercând să ne convingă că laptele e negru, iar drona rusească nu e rusească, comentează publicația. Din fericire, era o dronă fără explozibil și avea doar menirea de a duce în eroare și a epuiza sistemul antiaerian al Ucrainei, precizează ZdG. „Totuși, zeci de postări pe canale de Telegram, sute (sau chiar mii, nu putem ști cu exactitate) de comentarii pe rețelele sociale și politicienii pro-ruși au promovat aceleași narațiuni, menite să-i absolve de vină pe ruși. Așadar, ideea de bază a comentariilor e că nu rușii au lansat drona, ci că aparatul de zbor a fost „așezat” pe acel acoperiș de autoritățile noastre pentru a distrage atenția de la alte subiecte și a învinui pe nedrept Rusia”, conchide ZdG.
Iar Vocea Basarabiei îl citează în context pe eurodeputatul francez Bernard Guetta, care a subliniat în cadrul un briefing la Strasbourg că Discuțiile de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina trebuie să înceapă cu negocieri foarte profunde privind apărarea. „Eu, și uriașa majoritatea a colegilor mei din acest Parlament, și aș spune chiar uriașa majoritate din Consiliu, vor R. Moldova și Ucraina și, dacă este posibil, (alte) câteva dintre țările candidate să ni se alăture în construirea unei politici de apărare comune. Acesta ar trebui să fie primul pas al procesului de aderare, pentru că este necesitatea cea mai urgentă”, a spus eurodeputatul francez, citat de Vocea Basarabiei.
Principala vulnerabilitate a Republicii Moldova în fața presiunilor rusești nu este una militară, economică sau politică, ci identitară, constituind rezultatul direct al rusificării țariste și al ingineriei sociale sovietice, care au reușit să destructureze identitatea românească a populației majoritare din Basarabia. Declarația a fost făcută, în exclusivitate, pentru Cotidianul.md, de istoricul Octavian Țîcu. Acesta atrage atenția, într-un interviu acordat jurnalistei Vioricăi Tătaru, asupra efectelor de durată ale ocupărilor țariste și sovietice asupra Basarabiei și Republicii Moldova, subliniind că manipularea identitară continuă să afecteze societatea și vulnerabilizează țara în fața agresiunii ruse. „O sută de ani de țarism au însemnat, pe scurt, rusificare și colonizare. Dacă românii reprezentau 92% din populația Basarabiei la începutul ocupației țariste, după un secol numărul lor scăzuse la 47%. Asta arată creșterea masivă a populației aduse din exterior”.
Un alt subiect abordat pe primele pagini ale publicațiilor naționale vizează campania „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”. Autoritățile anunță schimbări majore în prevenirea și combaterea acestui fenomen, notează Moldova 1. Deși numărul sesizărilor privind cazurile de violență este în creștere, specialiștii atrag atenția că nu asistăm neapărat la o amplificare a fenomenului, ci la o sporire a nivelului de conștientizare. Totuși, lacunele din sistem continuă să descurajeze victimele să raporteze un abuz, comentează autorul articolului.
De ce rămân femeile lângă agresori, explică Tatiana Grecu, terapeută de relații și sexolog, la emisiunea Bună dimineața de la Moldova 1. „Deși multe dintre ele declară că sunt împotriva violenței fizice, sistemul lor emoțional se adaptează treptat contextului traumatic. Această adaptare apare în timp, nu într-o lună sau două. Creierul se obișnuiește cu ciclul abuzului și victima uită că există alternative. Femeile devin hipervigilente, dezvoltă mecanisme de apărare, iar relațiile lor sociale se reduc. Unele renunță la terapie pentru că simt că agresorul pierde controlul”, a explicat Tatiana Grecu.
În timp ce bula noastră postează, dezbate și contabilizează like-uri în „cele 16 zile de activism”, femeile și fetele din Moldova trăiesc 365 de zile de violență reală — nevăzută, nerecunoscută și adesea neîntreruptă de nicio lege, campanie sau panglică oranj, semnalează Diana Guja, într-un editorial publicat de Agora. „Scriu despre violență de mai bine de 10 ani. În acest timp, am citit zeci de scrisori și mesaje ale femeilor care au fost bătute, controlate, urmărite, violate sau răpite. Am auzit povești de viață care te lasă fără aer. Am scris articole, am discutat în emisiuni, am vorbit la evenimente. Și totuși, după un deceniu, senzația dominantă e că prea puține s-au schimbat cu adevărat. Da, am semnat și ratificat Convenția de la Istanbul. Da, am adoptat legi, am instruit poliția, am dezvoltat mecanisme de intervenție, am făcut campanii. Și totuși… femeile continuă să fie bătute. Unele – omorâte. Fetițele – abuzate, violate, lăsate gravide la 10, 11, 12 ani. În fiecare săptămână aflăm despre un caz grav. Despre câte nu aflăm? Doar 11% dintre victime raportează la poliție”, trage semnal de alarmă editorialista.
Marți, 25 noiembrie, când este marcată Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, clădirea legislativului a fost iluminată în oranj, culoare utilizată la nivel internațional ca simbol al luptei împotriva violenței asupra femeilor, scrie Realitatea.md.
Soluții urgente pentru școlile aglomerate din Chișinău: MEC oferă clădiri și fonduri pentru extinderea capacității educaționale, titrează Ziarul Național. Publicația precizează că minsterul de resort intenționează să cedeze în comodat către Primăria Chișinău două clădiri ce aparțin unor foste instituții de învățământ, pentru extinderea rețelei școlare din capitală. Această decizie vine în urma unei analize care indică supraaglomerarea școlilor, unele clase având între 38 și 42 de elevi, remarcă Ziarul Național.
