Revista presei internaționale | Pretențiile ruse asupra Donbasului compromit planul american de pace; Parlamentul European critică politica SUA
Presa internațională scoate în evidență mesajele transmise de liderii de la Moscova și Kiev privind perspectivele încetării focului în Ucraina. Evoluțiile legate de planul american de pace, poziția Uniunii Europene și dinamica negocierilor diplomatice se numără printre principalele subiecte analizate de publicațiile străine.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, citat de BBC, că încetarea focului va fi posibilă doar după retragerea trupelor ucrainene de pe teritoriile pe care le ocupă în prezent. În timpul unei conferințe de presă ținute la Bișkek, Putin a afirmat că, în lipsa unei retrageri, Rusia va continua să obțină controlul asupra întregului Donbas pe cale militară, notează serviciul britanic de presă. Potrivit mai multor publicații occidentale, un plan inițial al SUA ar fi prevăzut retragerea armatei ucrainene din părțile neocupate ale regiunii Donețk, însă Ucraina și aliații săi europeni au respins categoric această cerere.
Ucraina exclude orice cedare de teritorii în favoarea Rusiei, care ar încălca în mod flagrant Constituția țării, a declarat într-un interviu pentru The Atlantic șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Andrii Iermak. El a subliniat că, atât timp cât Volodimir Zelenski este președinte, nu va fi semnat niciun document privind transferul teritoriilor. Unul dintre punctele planului american de pace, care prevedea inițial recunoașterea de facto a controlului Rusiei asupra unor teritorii ocupate, ar fi fost ulterior eliminat, urmând ca subiectul să fie discutat la nivelul președinților SUA și Ucrainei, notează The Atlantic. Andrii Iermak a precizat în interviul oferit publicației că, în prezent, singurul subiect realist de discuție este oprirea războiului pe actuala linie a frontului.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, i-a transmis între timp un mesaj de felicitare omologului său american, Donald Trump, de Ziua Recunoștinței, mulțumindu-i pentru sprijinul acordat Ucrainei, transmite Ukrinform. Agenția de presă subliniază că Zelenski a apreciat relațiile constructive dintre Kiev și Washington, exprimându-și speranța în progrese diplomatice care să ducă la încheierea războiului. În paralel, ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a confirmat că negocierile americano-ucrainene privind un plan de pace urmează să aibă loc în curând, remarcă Ukrinform. La Kiev este așteptat reprezentantul lui Trump, Dan Driscoll, iar emisarul special al președintelui SUA, Steven Witkoff, ar urma să se deplaseze la Moscova, mai scrie agenția de presă.
The New York Times a publicat o investigație despre influența statelor europene asupra planului de pace pentru Ucraina, inițiat de SUA și modificat ulterior cu implicarea Europei și Ucrainei. Potrivit jurnaliștilor americani, liderii europeni au aflat conținutul planului lui Trump din presă și au fost surprinși de caracterul prorus al documentului. După consultări cu Volodimir Zelenski, diplomații europeni au formulat contrapropuneri și au încercat să influențeze poziția secretarului de stat american, reușind în cele din urmă să obțină modificări ale planului, dezvăluie The New York Times. Totuși, liderii europeni conștientizează că nu există motive reale de optimism privind obținerea unui acord de pace, dar europenii nu vor să respingă deschis planul lui Trump pentru a nu afecta sprijinul SUA pentru Ucraina, conchide The New York Times.
Parlamentul European a calificat „ambivalentă” poziția SUA față de Ucraina, punând sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de dreptul internațional, relatează Eurointegration. Publicația face referire la o rezoluție adoptată ieri de legislativul de la Strasbourg, în care eurodeputații au criticat incoerența politicii americane, considerând-o dăunătoare pentru obținerea unei păci durabile. Documentul reafirmă că obiectivul UE rămâne o pace justă și de durată, bazată pe dreptul internațional și pe respectarea integrității teritoriale a Ucrainei, notează Eurointegration. Publicația notează că Parlamentul European a cerut UE și statelor membre să dea dovadă de leadership și să colaboreze cu SUA pentru ca negocierile să fie bazate pe principii internaționale clare.
The Wall Street Journal dezvăluie existența unui plan secret al Germaniei pentru un posibil conflict cu Rusia, elaborat de oficiali militari în ultimii doi ani și jumătate. Documentul, de aproximativ 1.200 de pagini, descrie mobilizarea a 800.000 de militari NATO și evidențiază vulnerabilități majore ale infrastructurii germane, precum autostrăzi, poduri și porturi. Potrivit analizei la care a obținut acces The Wall Street Journal, Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO mai devreme decât se estima anterior, mai ales în cazul unei pauze în luptele din Ucraina. Scopul planului este descurajarea războiului, deși autoritățile recunosc că mai sunt probleme de rezolvat, conchide The Wall Street Journal.
Politico scoate în evidență bugetul record de 22,1 miliarde de euro pe care l-a primit Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru următorii trei ani, dar și atribuții extinse pentru dezvoltarea tehnologiilor spațiale și a sistemelor de securitate și apărare. Din bugetul provenit în principal din contribuțiile financiare ale statelor membre, 3,4 miliarde euro sunt alocate observației Pământului, 2,1 miliarde pentru comunicații securizate și 900 milioane pentru dezvoltarea rachetelor purtătoare europene, scrie Politico. Directorul ESA, Josef Aschbacher, a declarat, citat de publicație, că această măsură e „o schimbare istorică”, iar Polonia va găzdui un nou centru al Agenției, axat pe securitate. Politico remarcă și propunerea comisarului european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, privind crearea unui „Scut Spațial European” pentru coordonarea eforturilor de apărare. Șeful Comandamentului Spațial al Armatei Franței, Vincent Chausso, a avertizat asupra intensificării acțiunilor ostile în spațiu, în special din partea Rusiei, mai scrie Politico.
Spania a preluat misiunea NATO de patrulare a spațiului aerian al țărilor baltice, desfășurată de pe baza aeriană din Šiauliai, Lituania, transmite LRT. Noii militari spanioli vor folosi opt avioane Eurofighter Typhoon, patru pentru patrulare și patru în rotație pentru apărarea aeriană NATO, detaliază radiodifuzorul public de la Vilnius. Preluarea misiunii vine în contextul în care aeronave rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian al țărilor NATO în ultimele săptămâni, relevă LRT. Oficialii lituanieni citați de radiodifuzorul public subliniază necesitatea întăririi apărării aeriene pentru a face față tuturor amenințărilor posibile.
Le Figaro se concentrează asupra proiectelor de reformă în domeniul apărării din Franța. Ziarul informează că președintele țării, Emmanuel Macron, a prezentat planurile pentru introducerea unui model de serviciu militar voluntar pentru tinerii de 18-19 ani, ca alternativă la recrutarea obligatorie. Revenirea la serviciul militar obligatoriu nu este necesară, iar recrutarea generală ar implica sute de mii de tineri, depășind nevoile armatei și amenințările actuale, a explicat Macron, citat de Le Figaro. Ziarul menționează că planul președintelui francez presupune selectarea voluntarilor pe baza motivației și competențelor, aceștia urmând să primească echipament și o indemnizație de 800 de euro. Serviciul ar dura 10 luni, cu instruire inițială și specializare militară. Primii 3.000 de voluntari vor fi recrutați până în vara lui 2026, iar până în 2035 numărul acestora ar putea ajunge la 50.000, extinzându-se treptat și la alte structuri, inclusiv jandarmeria națională. Macron a precizat că voluntarii nu vor fi implicați în misiuni externe, ci doar în activități pe teritoriul Franței, cum ar fi gărzi sau sprijin pentru populație, subliniază Le Figaro.
Duminică, în Elveția va avea loc un referendum la care cetățenii se vor pronunța asupra înlocuirii serviciului militar obligatoriu pentru bărbați cu o obligație civică, relatează Euractiv. Obligația civică presupune participare obligatorie a fiecărui cetățean, bărbat sau femeie, la activități în folosul comunității, cum ar fi ajutor în situații de urgență, muncă în servicii publice sau voluntariat, explică publicația. O altă inițiativă asupra căreia se vor pronunța duminică elvețienii prevede introducerea unor taxe care ar urma să fie percepute de la cei foarte bogați, pentru finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice, notează Euractiv. Potrivit sondajelor recente la care face referire publicația, ambele inițiative au puține șanse să fie adoptate, iar guvernul și parlamentul recomandă respingerea lor, invocând costuri mari și riscuri pentru economie. Susținătorii inițiativei „Obligație civică” afirmă că aceasta ar promova egalitatea de gen și coeziunea socială, în timp ce criticii consideră că ar crește inegalitățile și ar suprasolicita femeile, subliniază Euractiv, semnalând că dezbaterea a generat discuții aprinse în Elveția, care reflectă tensiunile sociale și preocupările economice ale țării.
