Revista presei | Sprijin de 20 de milioane de euro pentru apărarea aeriană a R. Moldova din partea UE
Intensificarea apărării aeriene a Republicii Moldova, „alegerile” pentru Sovietul Suprem, desfășurate în regiunea transnistreană, dar și prioritățile bugetului pentru anul 2026 în viziunea experților, sunt câteva dintre subiectele reflectate de presa națională.
Pe primele pagini ale publicațiilor naționale citim reacția președintei Maia Sandu la survolarea repetată, în mod neautorizat, a teritoriului național al RM, de către două drone rusești, în noaptea spre 29 noiembrie. Șefa statului a subliniat că astfel de acțiuni reprezintă o amenințare directă la adresa securității regionale și o sfidare a normelor internaționale, scrie Vocea Basarabiei. „Un atac brutal de 10 ore asupra Ucrainei. Acesta nu este limbajul diplomației și nici al unei țări care pretinde că negociază pacea”, a scris Maia Sandu pe platforma X, citată de numeroase instituții de presă.
UE anunță un sprijin de 20 de milioane de euro pentru apărarea aeriană a Republicii Moldova, titrează Jurnal.md, citând-o pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Anunțul vine în contextul mai multor incidente de securitate care au afectat spațiul aerian al Republicii Moldova în ultima perioadă, notează publicația. Fondurile vor fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, inclusiv lansatoare și rachete, precizează jurnal.md. Reprezentanții Uniunii Europene subliniază că sprijinul acordat Chișinăului are un caracter strict defensiv și reflectă angajamentul UE de a susține securitatea, stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova, atrage atenția autorul articolului.
Mai multe publicații transmit între timp că în regiunea transnistreană au loc „alegeri” pentru Sovietul Suprem, așa-numitul „parlament”, pentru membrii consiliilor locale și președinții consiliilor sătești și orășenești. Potrivit Newsmaker , pentru Sovietul Suprem candidează 45 de persoane, însă în aproape jumătate din circumscripții funcția de deputat este disputată de un singur candidat. Fostul deputat Oazu Nantoi, expert în problematica transnistreană a opinat, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, că aceste „alegeri” sunt o farsă, care trebuie să mențină imaginea unui pseudo-stat funcțional, democratic, în situația când populația din stânga Nistrului, în mare parte, este ostatică acestui regim. Regimul din stânga Nistrului are două componente - una care reflectă interesele și controlul din partea Federației Ruse și alta este componenta locală, regională, criminală, reprezentată de renumitul holding „Sheriff”, a explicat Oazu Nantoi.
Și experta în domeniul drepturilor omului de la Asociația Promo-LEX, Mihaela Șerpi, afirmă că singura miză a pretinsului scrutin este menținerea aparenței existenței unui stat în stânga Nistrului și legitimarea structurilor de ocupație, notează Moldova 1. „Ei nu se tem de rezultate, pentru că acestea sunt previzibile. Le este totuși frică de absenteismul la urne”, a declarat pentru radiodifuzorul public avocatul și expertul în problematica transnistreană Vadim Vieru, director de program la Asociația „Promo-LEX”.
Ziarul de Gardă analizează care ar trebui să fie principalele priorități ale Guvernului în elaborarea Bugetului de Stat pentru 2026. În opinia Mihaelei Sirițanu, expertă Watchdog în politici economice, sunt esențiale păstrarea investițiilor strategice în infrastructură, digitalizare, alinierea la standardele europene, astfel încât țara să profite de parcursul european. Protejarea populației vulnerabile față de presiunile energetice și inflaționiste, garantarea accesului la energie la prețuri suportabile, sprijin social adaptat la majorarea costurilor, sunt alte aspecte enumerate de expert. În ceea ce privește riscurile majore în procesul de adoptare a bugetului pentru 2026, Mihaela Sirițanu a remarcat, între altele, capacitatea redusă de implementare. De exemplu, absorbția unui pachet de peste 2 miliarde € de la UE pentru proiecte de infrastructură ar putea să întârzie din cauza instituțiilor slabe sau reformelor nefinalizate, semnalează expertul.
Roman Chircă, director al Institutului Economiei de Piață: Prioritizarea cheltuielilor trebuie să aibă loc în infrastructură, în primul rând, pentru că creează locuri de muncă locale, dar și proiectele investiționale de producție, de susținere antreprenorială, platforme industriale și orice are potențial de export. Acestea însă vin mai degrabă din zona reformelor sectoriale: agricultură, industrie, construcții, precizează expertul, intervievat de ZdG.
Cetățenii vor resimți beneficii concrete pe măsură ce Republica Moldova avansează în procesul de integrare europeană, afirmă viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Într-un interviu pentru IPN, oficiala a amintit că integrarea europeană presupune libera circulație a persoanelor, capitalului, bunurilor și serviciilor – elemente esențiale pentru dezvoltarea economiei. Antreprenorii moldoveni vor putea exporta în piața unică europeană fără taxe vamale, iar agricultorii își vor putea valorifica produsele în fața a aproape 500 de milioane de consumatori, a mai spus viceprim-ministra pentru integrare europeană în interviul acordat IPN.
Republica Moldova a înregistrat în 2025 cel mai rapid ritm de extindere a capacităților de producere a energiei din surse regenerabile din întreaga regiune, constată TV – Nord. Dacă în 2018 țara producea doar 61,153 MW din energie verde, în septembrie 2025 cifra a urcat la 932,81 MW, un salt spectaculos de peste 800 MW în mai puțin de un deceniu, observă autorul articolului. Această creștere are loc într-un context marcat de oprirea totală a livrărilor de gaze rusești la 1 ianuarie 2025, de necesitatea reducerii dependenței energetice și de valul de investiții ale antreprenorilor și instituțiilor publice în soluții solare, eoliene, hidro și biogaz, conchide TV – Nord.
Moldpres transmite că toate autobuzele școlare din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive GPS, o măsură menită să sporească siguranța elevilor și să optimizeze utilizarea transportului școlar. Agenția de presă citează anunțul făcut de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul transmisiunii sale live din această săptămână. Potrivit ministrului, fiecare unitate de transport va fi monitorizată printr-o platformă digitală accesibilă atât de pe calculator, cât și prin aplicații mobile. Sistemul permite verificarea traseelor în timp real, controlul consumului de combustibil, generarea automată a foilor de parcurs și optimizarea rutelor zilnice.
Căldură cu doar 2 lei pe zi: cum funcționează colectorul solar inovativ creat și testat în Moldova – explică NewsMaker. Facturile la încălzire pot fi reduse cel puțin la jumătate datorită tehnologiilor moderne și ecologice, afirmă autorul articolului. Una dintre aceste soluții este colectorul solar de tip „aer–aer”, dezvoltat în mod experimental de asociația obștească Renașterea Rurală, precizează sursa citată. Președintele asociației obștești Renașterea Rurală, Vladimir Ursu, a declarat pentru NM că principiul pe care se bazează colectorul pe care l-a construit este folosit de peste 20 de ani pentru încălzirea apei. El a decis însă să îl adapteze pentru încălzirea aerului: tuburile concepute inițial pentru apa caldă au fost conectate la un ventilator, iar aerul, circulând prin sistem, se încălzește și este direcționat în interiorul încăperii.
Iar postul public de televiziune Moldova 1 scrie că circul din Chișinău urmează să treacă la o nouă etapă de reabilitare în vederea redeschiderii integrale, proiectul fiind parte a Planului de Creștere Economică finanțat de Uniunea Europeană. În prezent, „în incinta Circului funcționează Sala Mică, cu o capacitate de 300 de locuri, iar de pe 25 decembrie Circul demarează stagiunea de iarnă”, precizează sursa citată.
