Externe

Revista presei internaționale | Franța și Germania sfătuiesc Kievul să reziste presiunilor SUA referitoare la condițiile Rusiei pentru pace

Evoluția negocierilor de pace în Ucraina rămâne una dintre temele principale abordate de presa străină, inclusiv negocierile care se poartă între delegațiile de la Kiev și Washington. Măsurile de apărare a flancului estic al NATO se numără printre alte teme abordate de publicațiile internaționale.

În statul american Florida s-a încheiat o nouă rundă de negocieri dintre delegațiile de la Kiev și Washington asupra „planului de pace” pentru Ucraina promovat SUA, informează Eurointegration. Deocamdată nu există informații concrete despre rezultatele reuniunii, notează publicația. Cele două delegații urmau să abordeze discuțiile purtate pe 2 decembrie la Moscova de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner cu președintele rus Vladimir Putin, care a refuzat încetarea focului dacă armata ucraineană nu se retrage din Donbas, remarcă Eurointegration. Nu e singura condiție a Moscovei pentru încheierea unui armistițiu, subliniază publicația, amintind că după discuțiile cu Putin, delegația americană urma să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Europa, însă întrevederea nu a mai avut loc.

În pofida acestor evoluții pesimiste, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru NBC News, că în perioada imediat următoare ar putea apărea „vești bune” privind încheierea războiului din Ucraina. El a spus că s-a înregistrat un progres semnificativ, deși nu s-a ajuns încă la o soluție finală. Vizita recentă a emisarilor președintelui SUA la Moscova nu a avut rezultate, întrucât liderul rus a respins planul de pace propus, notează NBC News. Iar, oficiali ucraineni de rang înalt s-au deplasat în Statele Unite pentru noi negocieri cu delegația americană, amintesc publicațiile americane.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, se teme că Statele Unite ar putea trăda Ucraina în timpul negocierilor de pace cu Rusia, în special în privința teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate postbelice, scrie Spiegel. Conform surselor publicației, atât Macron, cât și cancelarul german Friedrich Merz manifestă o profundă neîncredere față de poziția SUA în acest proces. Într-o convorbire telefonică secretă cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi au folosit formulări dure pentru a avertiza asupra riscului unei trădări, dezvăluie Spiegel. Ziarul german notează că cererile Rusiei privind cedări teritoriale reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor. Merz l-a sfătuit pe Zelenski să fie extrem de precaut, sugerând că unii reprezentanți americani implicați „joacă pe două fronturi”, mai scrie Spiegel.

Europa s-a pomenit într-o poziție paradoxală: suportă cea mai mare parte a costurilor pentru sprijinirea Ucrainei și își leagă securitatea de rezultatul războiului, dar este aproape exclusă de la negocierile de pace, remarcă Sky News. Potrivit publicației, războiul din Ucraina a devenit, de fapt, un război al Europei, iar liderii europeni se văd nevoiți să trateze situația ca pe o urgență reală. Deși europenii „plătesc factura”, Rusia se opune prezenței lor la masa negocierilor, iar Statele Unite nu par interesate să îi implice, comentează Sky News. Analiștii intervievați de publicație avertizează că o Ucraină forțată să capituleze ar putea deveni un stat instabil, controlat de Rusia, cu consecințe grave pentru Europa. În acest context, experții citați de Sky News recomandă Europei să găsească curajul politic de a transfera către Ucraina activele rusești înghețate, chiar dacă decizia nu este perfectă din punct de vedere juridic.

Belgia ar putea susține acordarea unui „credit reparatoriu” Ucrainei din activele înghețate ale Rusiei, însă doar dacă Uniunea Europeană îndeplinește trei condiții, a declarat premierul belgian Bart De Wever citat de Unian. El a subliniat că utilizarea activelor rusești, majoritatea deținute de sistemul bancar al țării sale, implică riscuri financiare și juridice serioase pentru Belgia și Europa, motiv pentru care cere o responsabilitate comună pentru toate consecințele. Prima condiție vizează garantarea acoperirii tuturor obligațiilor financiare potențiale încă din prima zi. A doua se referă la asigurarea lichidității și protecției Euroclear în cazul unor eventuale sancțiuni sau cereri de compensare din partea Rusiei. A treia condiție presupune o distribuire echitabilă a costurilor între toate statele UE care dețin active rusești, a precizat premierul Belgiei, citat de Unian.

Ministerul de Finanțe al SUA a prelungit valabilitatea unei licențe speciale care permite efectuarea operațiunilor necesare pentru administrarea și lichidarea stațiilor de carburant Lukoil din afara Rusiei, până la 29 aprilie 2026, transmite The Moscow Times. Licența, emisă de Biroul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite, acoperă Lukoil-International și subsidiarele sale, notează publicația. Noua decizie extinde o licență anterioară, care expira pe 13 decembrie după ce în octombrie, SUA au impus sancțiuni împotriva Lukoil, Rosneft și unor subsidiare ale acestora, iar Lukoil și-a anunțat intenția de a vinde activele externe, remarcă The Moscow Times. Compania deține participații în rafinării europene și o rețea de benzinării în SUA, Belgia, România și alte țări, iar Statele Unite au decis prelungirea licenței pentru a evita perturbări pe piețele de carburanți și pentru a asigura funcționarea stabilă a stațiilor internaționale Lukoil, mai scrie The Moscow Times.

În timpul recentei vizite a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în Irlanda, avionul său a fost urmărit de drone necunoscute, dezvăluie ziarul irlandez The Journal. Publicația notează că oficialii irlandezi au confirmat prezența dronelor, dar au precizat că acestea nu au afectat vizita. Patru drone au zburat lângă avionul lui Zelenski înainte de aterizarea la Dublin și au planat temporar deasupra unei nave militare, fără ca autoritățile să folosească apărarea antiaeriană, detaliază The Journal. Poliția și ministerele Justiției și Apărării din Irlanda investighează incidentul, în timp ce zona din jurul aeroportului fusese declarată restricționată pentru zboruri, scrie ziarul. În ultima toamnă, în Europa au fost semnalate zeci de incidente similare cu drone necunoscute în apropierea aeroporturilor și bazelor NATO, Zelenski acuzând Rusia și solicitând sancțiuni și restricții împotriva navelor care transportă petrol rusesc ocolind sancțiunile occidentale, conchide The Journal.

Pentru a proteja teritoriul estic al NATO, forțele aeriene germane vor trimite în Polonia avioane suplimentare Eurofighter și 150 de militari, care vor fi dislocați până la sfârșitul lunii martie 2026 pe baza aeriană Malbork, transmite Welt. Potrivit publicației germane, decizia vine ca răspuns la recente încălcări ale spațiului aerian al NATO de către avioane și drone rusești. Această misiune completează contribuția Germaniei la protecția estului Alianței, alături de escadrila de reacție rapidă deja staționată în România din august, remarcă Welt.

În paralel, liderii țărilor baltice s-au întâlnit la Riga pentru a discuta demontarea comună a căilor ferate de la granița cu Rusia și Belarus, relatează LSM. Publicația letonă scrie că decizia urmează să fie luată până la sfârșitul acestui an și coordonată în prealabil cu celelalte state ale UE. Seimul Letoniei plănuiește să accelereze instalarea obstacolelor antitanc la granița cu Rusia, amintește LSM.

SUA au invitat Polonia să participe, în calitate de oaspete, la următorul summit G20 din Miami, deoarece se află printre cele mai mari economii ale lumii, informează Notes from Poland. Conform publicației, anunțul a fost făcut de secretarul de stat Marco Rubio, care a amintit de evoluția Poloniei de la perioada „cortinei de fier” până la poziția actuală pe plan economic. Rubio a declarat că acest progres arată beneficiile colaborării cu Statele Unite și companiile americane. Polonia își dorește de mult timp să facă parte din G20, mai ales după ce economia sa a depășit un trilion de dolari, mai scrie Notes from Poland.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult