Revista presei | Bugetul 2026, oficial aprobat de Guvern
Presa națională își focalizează atenția asupra proiectului bugetului de stat pentru anul 2026, aprobat joi de Guvern. Numeroase instituții de presă mai scriu că peste 50 de percheziții au avut loc în mai multe raioane ale țării, în cadrul dosarului penal ce vizează pregătirea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă.
Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 prevede investiții record și creșteri salariale, scrie Radio Chișinău. Construit pe investiții masive în economie, infrastructură și servicii publice, acesta va fi un „buget al investițiilor responsabile”, notează postul de radio, citând declarații făcute de autorități. Totodată, bugetul anului viitor prevede majorarea salariului minim cu aproape 15 la sută, remarcă Radio Chișinău.
Moldova 1 notează că pentru anul 2026, Guvernul a propus și aprobat un salariu minim de 6.300 de lei, chiar dacă sindicatele au cerut 8.050 de lei, sumă care ar acoperi minimul de existență și ar permite conformarea la Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Postul public de televiziune comentează „cercul închis” al salariului minim: un venit prea mic generează pensii mici, iar diferențele sunt acoperite anual din bugetul de stat, rezumă Moldova 1. Atunci când salariul minim rămâne sub pragul necesar, viitorii pensionari acumulează contribuții insuficiente, iar pensia calculată ajunge sub nivelul pensiei minime garantate. De fiecare dată, statul este obligat să intervină cu miliarde de lei pentru a achita diferența, o povară care se repetă anual și care menține sistemul într-o vulnerabilitate permanentă, avertizează specialiștii, citați de postul public de televiziune.
Guvernul a aprobat un „buget al investițiilor responsabile” pentru 2026. Sindicatele spun că s-a grăbit – titrează Europa Liberă. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care numără peste un sfert de milion de membri și 24 de sindicate de ramură, a criticat și ea, pe 4 decembrie, „graba” cu care au fost aprobate în guvern proiectele legilor bugetare și faptul că au lipsit consultări temeinice cu partenerii sociali. Prezent în ședința de guvern, vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, și-a exprimat, între altele, nemulțumirea că autorii bugetului nu au ajustat valorile de referință pentru calcularea salariilor la rata medie anuală a inflației, care depășește în acest an 7%.
Agenția IPN îl citează pe premierul Alexandru Munteanu, potrivit căruia, un element central al proiectului de buget îl reprezintă majorarea investițiilor capitale. Acestea vor crește cu 55%, atingând aproape 3 miliarde de lei, și se vor concentra pe infrastructura educațională, serviciile publice și programele de sprijin pentru antreprenori.
Bugetul elaborat de Guvern pentru 2026 este prea optimist și, pe alocuri, chiar fantezist. De această părere este expertul economic Viorel Gârbu, care avertizează că documentul ascunde riscuri majore, în special la capitolul implementare, scrie Jurnal TV. "Riscuri sunt majore pentru că în Republica Moldova nu se înțelege faptul că politica bugetară exercită un efect inflaționist. Acest efect inflaționist dacă se produce din cauza autorităților, atunci este pus pe seama mediului de afaceri, adică pe seama economiei. Dacă avem inflație mare Banca Națională trebuie să acționeze. Inflația se produce din diverse motive. Nu din cauza condițiilor interne din economia națională, dar din cauza unor condiții care nu sunt sub controlul BNM."
Într-un articol publicat de Veridica, jurnalistul Ion Preașcă observă că de mai mulți ani autoritățile încearcă să reformeze sectorul întreprinderilor de stat, cu scopul declarat de a le face mai eficiente și ca să genereze profit în loc de pierderi. Totuși, cifrele din rapoarte arată că măsurile luate nu aduc încă rezultatul scontat, remarcă autorul articolului. De exemplu, anul trecut, 87 întreprinderi de stat (din totalul de 163 trecute în registrul de stat), analizate de Ministerul Finanțelor, au înregistrat venituri în scădere. Acest lucru în condițiile în care Aeroportul Internațional Chișinău a raportat un profit record de 337 milioane lei, în creștere cu peste 50% față de 2023. Ion Preașcă atrage atenția asupra necesității intensificării eforturilor autorităților de îmbunătățire a performanței întreprinderilor de stat, inclusiv prin accelerarea a procesului de restructurare a acelor întreprinderi a căror activitate poate cauza riscuri fiscale pentru bugetul de stat.
Guvernul anunță finalul compensațiilor la energia electrică exact după încheierea unui an electoral în care această măsură a atenuat vizibil impactul tarifelor pentru toate gospodăriile din Republica Moldova, scrie editorialistul NordNews, Vitalie Cazacu. Autorul articolului constată că deși autoritățile au prezentat schema drept un instrument pur tehnic, finanțat integral dintr-un pachet european de urgență, modul și momentul aplicării ei au generat percepția publică că sprijinul UE a funcționat și ca un avantaj electoral indirect pentru actuala guvernare. Odată cu retragerea compensațiilor din 2026, rămâne de analizat ce a fost strict măsură anti-criză și ce efecte politice a produs, atrage atenția Vitalie Cazacu. Renunțarea la compensarea universală ne sugerează trecerea de la o perioadă cu finanțări externe excepționale la un cadru de protecție socială stabilit exclusiv din resurse interne. În același timp, felul în care programul s-a suprapus cu anul electoral lasă o percepție neplăcută: chiar dacă măsura a fost justificată de o criză energetică reală, ea a funcționat, fără echivoc, în beneficiul politic al actualei guvernări, conchide editorialistul.
Între timp, numeroase publicații transmit că joi au fost efectuate peste 50 de percheziții în mai multe raioane ale țării, în cadrul dosarului penal ce vizează pregătirea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă pe teritoriul Republicii Moldova. Ziarul de Gardă notează că au fost vizate treizeci și cinci de persoane, inclusiv legate de deplasările și instruirile efectuate în Serbia, în vara-toamna acestui an. În cadrul descinderilor au fost ridicate telefoane mobile, cartele SIM, carduri bancare (unele emise de instituții financiare din Federația Rusă), valută străină (inclusiv 3 350 de dinari), peste 20 de pașapoarte biometrice cu ștampile de traversare a frontierei cu Serbia, stații radio, un binoclu, cartușe de diverse calibre pentru arme letale și neletale, precum și alte probe relevante cauzei, mai scrie ZdG.
Este important ca toate dosarele celor implicați în pregătirea dezordinilor în masă în contextul alegerilor din Rep. Moldova, având și legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, să fie duse până la capăt, pentru ca rețeaua sa să fie destructurată, spune comentatorul Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. Condamnarea membrilor de la vârful acestei rețele va preveni pe viitor acțiuni similare împotriva instituțiilor statului, a declarat analistul în cadrul emisiunii „Ora de vârf”.
„Oligarhul fugar Ilan Șor se pare că a fugit de tot din Moldova, adică și-a încheiat toate operațiunile aici. Într-un mesaj agresiv și emoțional publicat pe canalele lui de comunicare online, acesta, în mod tradițional, dă vina pe actuala guvernare, care cică i-a pus bețe în roate să ajute moldovenii și să iasă din sărăcie”, scrie Cristi Mariuța, autorul rubricii Rămâne de văzut, publicată de Agora. „După atâtea eșecuri răsunătoare la rând, rușii se pare că au luat o pauză să-și regrupeze forțele, iar Șor a fost trimis într-o nouă misiune. De data asta în Kîrgîstan, unde, împreună cu propagandista Margarita Simonian, s-a apucat să deschidă o televiziune nouă, Nomad TV, prin intermediul ONG-ului său „Evrazia”, pe care a încercat cu atâta dinadins să-l bage pe gâtul moldovenilor. Ei bine, nu îi invidiem pe kîrgîzi și le urăm succes, pentru că știm ce mediu informațional toxic poate să creeze acest tandem, mai ales având la dispoziție pușculița cu bani rusești”, conchide Cristi Mariuța.
Curios este faptul că avocatul lui Vlad Plahotniuc a adus în instanță probe pentru a-l incrimina pe fugarul Ilan Șor. Asta deși până acum s-a crezut că cei doi mai sunt în relații bune, constată TV8. Reporterul TV8 a observat că apărarea lui Plahotniuc, în premieră, a făcut declarații ce îl incriminează pe Ilan Șor, considerat executorul fraudei bancare. Lucian Rogac a vociferat un schimb de mesaje între Veaceslav Platon și Ilan Șor în care cei doi ar fi pus la cale preluarea băncilor falimentate, relevă TV8.
Portalul Deschide.md transmite că cinci spitale de importanță strategică din R. Moldova vor fi reabilitate și modernizate pe parcursul anului viitor, cu alocații în valoare de peste 240 milioane de lei. Modernizările vizează Institutul de Medicină Urgentă, Institutul de Cardiologie, Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Institutul Oncologic.
Planuri ambițioase pentru creșterea independenței energetice: Linia electrică Strășeni-Gutinaș, un pas crucial în securitatea energetică a Moldovei, susținută de un grant american de 130 milioane dolari – rezumă Ziarul Național. Potrivit publicației, ministrul energiei, Dorin Junghietu, a purtat joi o discuție cu reprezentanții Ambasadei SUA la Chișinău cu privire la pregătirile pentru construcția liniei electrice de 400 kV Strășeni-Gutinaș.
