Reforma administrativă, infrastructura și valoarea adăugată – soluțiile pentru impulsionarea economiei
Creșterea economică modestă a Republicii Moldova, estimată la doar 2-3% în acest an, nu poate susține parcursul european al țării, avertizează directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor. Prezent la Forumul de Integrare Europeană 2025, desfășurat pe 5 decembrie, la Chișinău, acesta a subliniat că R. Moldova are nevoie urgentă de un nou model de dezvoltare, orientat spre valoare adăugată, stabilitate macroeconomică și investiții publice masive în infrastructură.
Fără aceste schimbări, spune el, investitorii privați nu vor veni în Republica Moldova, iar salariile și pensiile nu vor putea crește în ritmul necesar.
Lupușor a atras atenția că Republica Moldova trebuie să renunțe la modelul bazat pe costuri mici ale forței de muncă și pe activități de tip lohn.
„Noi trebuie să ne regândim modelul de creștere economică. Nu mai putem convinge investitorii că R. Moldova plătește cele mai mici salarii din Europa. Nu mai putem miza pe narațiuni de acest gen. Trebuie să aducem investiții în sectoarele economice, în activități economice care generează valoare adăugată. (...) Dacă exporți aceleași cablaje, automotive sau textile către anumiți comanditari și sunt produse procesate în baza materiei prime de import, unde sofisticarea tehnologică este minimă - asta nu este valoare adăugată”, a declarat expertul.
Directorul Expert-Grup a insistat pe necesitatea stimulării procesării materiei prime locale, a automatizării și a creării de branduri „Made in Moldova”, astfel încât valoarea adăugată să rămână în țară și să susțină creșterea salariilor, pensiilor și veniturilor bugetare: „În loc să ai companii care pur și simplu stau aici pentru că plătesc salarii mai mici, dar toată valoarea se duce peste hotare, tu încurajezi crearea de softuri produse aici, servicii „Made in Moldova”, iar valoarea adăugată rămâne în țară”.
Adrian Lupușor a mai avertizat că incertitudinea este principalul factor care îndepărtează investitorii: rectificări bugetare frecvente, politici fiscale schimbate anual, instituții politizate și o volatilitate economică printre cele mai înalte din regiune. El a cerut implementarea strictă a cadrului bugetar pe termen mediu și reducerea deficitului bugetar sub 2.5% din PIB.
Lupușor a criticat și fragmentarea sistemului fiscal, cu 12 regimuri fiscale diferite și numeroase excepții la TVA. „Codul fiscal trebuie să fie egal pentru toți”, a spus el, pledând pentru consolidare fiscală și eliminarea treptată a facilităților acordate pe criterii de lobby.
Investiții publice în infrastructură și reforma administrației locale
Lupușor a atras atenția că investițiile private nu se vor extinde în afara Chișinăului atât timp cât multe regiuni rămân fără acces la apă, canalizare, drumuri și energie fiabilă.
Expertul consideră că actualele primării mici nu au capacitatea de a gestiona proiecte mari și a cerut implementarea reformei administrativ-teritoriale, inclusiv amalgamarea unităților administrativ-teritoriale.
„Pentru asta, trebuie să avem primării sănătoase. O primărie cu 1.000 de locuitori nu va rezolva astfel de probleme. Trebuie să privim realitatea în față, mai ales acum, când nu avem alegeri în viitorul apropiat. Anul viitor este unicul an critic în care reforma poate fi implementată. Reforma trebuie să încurajeze amalgamarea. Dacă nu merge amalgamarea voluntară, să fie amalgamare administrativă. Trebuie să avem primării cu spațiu fiscal și capacități suficiente pentru a implementa proiecte de infrastructură. UE vine cu oportunități, iar primăriile nu mai pot umbla cu mâna întinsă la Guvern pentru canalizare și apeduct. Ele trebuie să caute finanțări, fonduri structurale, să aplice la proiecte europene, să emită obligațiuni municipale pentru a-și finanța prioritățile. Asta poate crea primării puternice, cu spațiu fiscal și resurse suficiente”, a subliniat Lupușor.
Piață de capital activă și programe de stat depolitizate
Piața de capital din Republica Moldova are un potențial semnificativ, în condițiile în care în sistemul bancar există un excedent de lichidități.
Potrivit lui Adrian Lupușor, în țară există bani, însă lipsesc mecanismele eficiente de intermediere financiară care să canalizeze economiile populației către investiții productive.
În acest sens, sectorul bancar nu este suficient, iar Republica Moldova are nevoie de fonduri de investiții, mai mulți emitenți și companii de stat listate la noua bursă cu capital american, care trebuie să devină pe deplin funcțională.
Economistul a reiterat că guvernanța economică rămâne un element crucial pentru succesul programelor de stat destinate stimulării investițiilor cu valoare adăugată.
„Statul are multe programe care sunt, în opinia mea, fragmentate: ele trebuie consolidate, trebuie depolitizat mecanismul de alocare a banilor, începând cu agricultura până la schema de ajutor de stat. Aceste mecanisme trebuie depolitizate”, a conchis Adrian Lupușor.
ÎMM-urile din R. Moldova, insuficient pregătite pentru piața UE
Problema competitivității este una dintre cele mai grave provocări ale economiei moldovenești, deoarece majoritatea afacerilor locale sunt mai puțin productive decât cele din statele UE și riscă să nu facă față procesului de integrare europeană.
Potrivit Lilianei Busuioc, directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Republica Moldova trebuie să avanseze în domenii precum conectivitatea, infrastructura digitală, tranziția verde și securitatea energetică, piloni esențiali pentru dezvoltarea sectorului economic.
Structura economiei arată că 99.2% din companiile din țară sunt ÎMM-uri, iar numărul lor va crește odată cu intrarea în vigoare a noii legi în 2026. Din totalul celor 68.000 de întreprinderi, aproximativ 30% activează în comerț, un sector care nu creează valoare adăugată și nu este eligibil pentru programe de sprijin.
„În Programul Național de Guvernare, noi avem pus obiectivul de către Guvern ca să fie finanțate 25.000 de întreprinderi. Acum, dacă facem un calcul aproximativ, reiese că practic fiecare a doua întreprindere va trebui să primească suport din partea autorităților prin programe de stat”, a punctat Liliana Busuioc.
Cu toate acestea, un sondaj realizat pe 500 de companii arată că 70% dintre ÎMM-uri nu au beneficiat niciodată de sprijin de stat, iar acestea sunt îngrijorate de costurile mari de conformare la acquis-ul european, de lipsa competențelor și resurselor necesare pentru a deveni competitive pe piața unică.
În acest context, directoarea executivă a Alianței ÎMM-urilor a solicitat o colaborare mai strânsă cu autoritățile, consolidarea și depolitizarea programelor de sprijin și adaptarea politicilor la nevoile reale ale întreprinderilor.
Totodată, Liliana Busuioc a insistat pe continuarea reformelor, pe o implementare riguroasă a Planului de Creștere Economică și pe promovarea producătorilor locali, subliniind că reușita parcursului european depinde de implicarea comună a mediului de afaceri, societății civile și instituțiilor statului.
Opoziția - deschisă la colaborare pentru implementarea reformelor economice
Opoziția parlamentară este gata să colaboreze cu guvernarea pentru a asigura o monitorizare eficientă a banilor publici și o implementare corectă a reformelor, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, deputatul socialist Adrian Lebedinschi, la Forumul de Integrare Europeană 2025. Potrivit acestuia, opoziția nu trebuie privită ca un adversar, ci ca un partener în eforturile de consolidare a statului.
Lebedinschi a subliniat că opoziția va urmări atent modul în care vor fi gestionate fondurile europene și resursele incluse în Planul de Creștere Economică, pentru a se asigura că acestea sunt utilizate corect și transparent.
„Noi nu avem scopul de a defăima Guvernul sau de a defăima țara. Sarcina noastră este ca banii publici să fie utilizați conform destinației. Sigur că vom fi foarte activ implicați în evaluarea gestionării banilor care vor veni, eventual, de la Uniunea Europeană. (...) Noi venim să vă ajutăm, dar și voi să ne ajutați pe noi, în așa fel ca banii să fie gestionați corect”, a spus deputatul din opoziție.
Lebedinschi a atras atenția și asupra necesității implicării societății civile în activitatea Comisiei pentru controlul finanțelor publice, menționând că, în prezent, nicio organizație nu s-a înscris ca membră în Consiliul de pe lângă comisie.
„Aportul experților și al mediului academic este enorm. Suntem deschiși și invităm societatea civilă să participe. Nu putem examina eficient peste 200 de rapoarte ale Curții de Conturi pe an doar cu resursele actuale”, a explicat el.
Lebedinschi a subliniat că sprijinirea mediului de afaceri trebuie să fie o prioritate, întrucât „plusvaloarea în economie este generată de întreprinderi”.
Totodată, deputatul socialist a criticat lipsa de încredere în sistemul de justiție și modul în care sunt gestionate fondurile publice atât la nivel local, cât și central. În acest context, el a insistat că soluția nu este confruntarea politică, ci dialogul și cooperarea între toate forțele parlamentare.
„Da, avem viziuni diferite, da, avem electorat diferit, dar trebuie să ne concentrăm pe probleme globale, strategice, de dezvoltare a țării pentru următorii 30, 50, 100 de ani. Trebuie să avem o viziune, să nu ne trezim că, peste patru ani, se schimbă guvernarea și iar se taie totul”, a conchis Adrian Lebedinschi.
CITIȚI ȘI:
