eViolenta.md - o nouă platformă de sprijin pentru femeile-victime ale violenței digitale, lansată în Republica Moldova
Fiecare a treia femeie din R. Moldova a fost victima sau martora unui caz de violență digitală, arată datele unui sondaj național realizat în anul 2025. Totodată, „doar unul din 10 cazuri este raportat”, susține directoarea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, Viorica Țîmbalari.
Începând cu ziua de 8 decembrie, fetele și femeile din Republica Moldova au la dispoziție un nou instrument de protecție împotriva abuzurilor din mediul online. Platforma eViolenta.md a fost lansată astăzi, la Chișinău, cu scopul de a oferi victimelor violenței digitale acces rapid la informații, consiliere juridică, sprijin psihologic și asistență socială, într-un context în care tot mai multe abuzuri se mută în spațiul virtual, dar rămân, în mare parte, neraportate.
Viorica Țîmbalari, a subliniat la eveniment necesitatea acestui instrument în contextul creșterii fenomenului violenței digitale.
„Această platformă este una extrem de necesară pentru Republica Moldova, pentru că noi suntem obligați, ca stat, să oferim informație rapidă, corectă, pentru toate fetele și femeile atunci când au nevoie să găsească o platformă cu răspunsuri la toate întrebările”, a declarat Viorica Țîmbalari.
Potrivit acesteia, platforma nu este doar o sursă de informare, ci un serviciu activ de sprijin, unde utilizatoarele pot primi răspunsuri direct de la specialiști.
„Această platformă este mai mult decât o sursă de informație, este un serviciu care va fi oferit femeilor și vor găsi răspunsuri de la specialiști în justiție, psihologi, asistenți sociali, așa cum o fac de obicei la linia de încredere - 0800 8008”, a precizat directoarea Agenției.
Platforma reprezintă o alternativă sigură pentru femeile care nu pot apela telefonic după ajutor.
„Uneori nu poți sau nu ai posibilitate să faci un apel atunci când ai nevoie de ajutor și este mult mai comod și mai sigur să scrii și să ai răspunsuri de la profesioniști”, a mai spus Viorica Țîmbalari.
Lansarea platformei are loc în contextul modificărilor operate la Legea 252, prin care violența digitală a fost incriminată penal.
Țîmbalari a atras atenția că identificarea agresorilor în mediul online rămâne o provocare majoră.
„Este o provocare enorm de mare să gestionăm acest tip de violență, pentru că este în spatele calculatoarelor, a telefoanelor, iar acolo este cumva un spațiu în care nu tot timpul găsim ușor căi ca să identificăm cine este agresorul”, a spus sursa citată.
Directoarea Agenției a subliniat că, dincolo de modificarea legii, este esențială aplicarea acesteia în practică, prin instruirea profesioniștilor din sistemul de justiție. În acest sens, Agenția lucrează la specializarea judecătorilor, procurorilor și ofițerilor de urmărire penală, iar în curriculumul aflat în elaborare se află, pe ultima sută de metri, un modul special dedicat violenței digitale.
Țîmbalari a precizat că este necesară capacitatea deplină a sistemului până la intrarea în vigoare a legii, prevăzută pentru februarie 2026. Ea a atras atenția și asupra ratei scăzute de raportare a cazurilor de violență: „Doar unul din 10 cazuri este raportat”, iar multe rămân necunoscute autorităților.
Peste 2.300 de apeluri în 2025 prin care au fost reclamate cazuri de violență împotriva femeilor
Violența digitală are consecințe grave asupra vieții personale și profesionale a victimelor, avertizează președinta Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu, în contextul lansării platformei eViolenta.md.
Botezatu a detaliat datele sondajului național realizat în anul 2025, spunând că femeile afectate au suferit emoțional, iar în fiecare al treilea caz au fost afectate relațiile personale sau familiale.
Totodată, în fiecare al zecelea caz, victimele au fost nevoite să-și schimbe inclusiv locul de muncă sau au avut de suferit fizic.
Și datele Telefonului de Încredere confirmă amploarea fenomenului.
„În anul 2025, au fost înregistrate peste 2.300 de apeluri, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 40% a numărului cazurilor de violență comisă împotriva femeilor, iar practic fiecare al treilea caz a fost facilitat de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare”, a declarat Elena Botezatu.
Președinta „La Strada” mai spune că multe femei nu conștientizează că sunt victime ale violenței digitale și nu cer ajutor fie din lipsă de informații, fie din neîncredere în autorități.
„Prin lansarea acestei resurse informaționale, eViolenta.md, ne dorim ca ceea ce este în mediul digital să fie un spațiu sigur pentru femei. Vrem ca acest serviciu să le ofere mai multă încredere și, de astăzi, să poată nu doar suna 24/7 la 0 8008 8008, dar să poată inclusiv scrie, în cazul în care se simt mai confortabil pe chat-ul online disponibil pe această platformă. Sper ca femeile din Republica Moldova să se simtă mai în siguranță, iar, dacă vor trece prin astfel de experiențe, să știe unde să apeleze pentru ajutor”, a punctat Elena Botezatu.
Violența digitală, incriminată legal
Autoritățile au făcut pași importanți nu doar la nivel legislativ, ci și în ceea ce privește pregătirea mecanismelor de aplicare a noilor prevederi ce vizează combaterea violenței, inclusiv a celei digitale, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, la evenimentul dedicat lansării platformei eViolența.md.
Potrivit ministrei, pe lângă modificările operate la legislația generală privind violența, au fost introduse prevederi noi și în Codul muncii, ca urmare a transpunerii directivei și convenției Organizației Internaționale a Muncii privind hărțuirea la locul de muncă.
„Violența digitală este deja recunoscută ca o formă de violență în cazul hărțuirii și violenței la locul de muncă. Atunci când colegii din organizații folosesc tehnologiile informaționale pentru a intimida sau pentru a hărțui, toate aceste fapte vor fi recunoscute și vor fi pedepsite în conformitate cu legislația”, a declarat Natalia Plugaru.
Ministra a subliniat că recunoașterea legală a fost doar primul pas, iar miza majoră este, în prezent, implementarea efectivă a prevederilor în comunități. În acest proces, Ministerul Muncii și Protecției Sociale se va concentra în special pe componenta de asistență socială, acolo unde intervin primii specialiști în contact cu victimele.
„Pentru noi, un aspect important este asistența socială, acolo unde asistenții sociali comunitari sunt cei mai aproape de fetele și femeile care suferă de violență. Este important să introducem în managementul de caz și măsuri de identificare și recunoaștere a acestei forme de violență”, a explicat ministra.
Natalia Plugaru a menționat că va fi nevoie de instruiri ample pentru asistenții sociali comunitari, astfel încât aceștia să poată recunoaște semnele violenței digitale încă din primele interacțiuni cu victimele. „Atunci când interacționează cu victima sau cu potențialele victime, asistenții trebuie să recunoască faptul că orice semn legat de mediul online, de hărțuire digitală, este violență”, a declarat ea.
În cadrul reformei Restart, autoritățile susțin că au reușit să consolideze structurile de asistență la nivel regional și raional.
„În structurile regionale de asistență teritorială, cele 10 care sunt, precum și în structurile raionale, ne-am asigurat că avem specialiști dedicați pentru prevenirea și combaterea violențe. Deci, noi avem un serviciu dedicat care, prin fortificarea acestor specialiști, eu cred că noi putem să răspundem mai bine la formele de violență, inclusiv violența digitală”, a relatat Plugaru.
Iar ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a făcut un apel către victimele violenței să raporteze cazurile de abuz, subliniind că tăcerea duce la consecințe tot mai grave.
„Cu cât mai devreme putem să intervenim, cu atât riscurile și efectele sunt mai gestionabile și sunt mai mici”, a subliniat oficiala.
UNFPA vrea „zero abuz” până în 2030
Reprezentanta de țară a Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Karina A. Nersesyan, a declarat că eliminarea oricărei forme de violență până în anul 2030 reprezintă misiunea globală a organizației, subliniind că există o strategie clară în acest sens. Ea a atras atenția că timpul este un factor esențial și că responsabilitatea nu trebuie să revină doar unei echipe, ci întregii societăți – femei, bărbați și toți cetățenii cărora le pasă de siguranța celorlalți.
Potrivit acesteia, violența digitală a devenit un fenomen în continuă expansiune, care evoluează rapid, iar reacția autorităților și a societății trebuie să fie la fel de promptă. Karina A. Nersesyan a menționat că, la nivel global, 85% dintre femei s-au confruntat cu violență în spațiul online sau au trăit direct această experiență.
Nersesyan a subliniat că, deși unele comentarii pot părea inofensive, impactul lor poate fi major, iar femeile ajung să trăiască cu frica judecății, a prejudecăților și a imposibilității de a-și revendica drepturile. Din acest motiv, reprezentanta UNFPA a evidențiat importanța crucială a platformei digitale lansate.
„Importanța acestei platforme constă în faptul de a oferi femeilor, precum și bărbaților sau copiilor, un spațiu în care să se simtă crezuți, să fie siguri că vor primi ajutor la o mișcare de deget. Și, în acest caz, vom putea spune că o lege vine în ajutor real. Ne așteptăm ca o lege în Republica Moldova să se poată foarte rapid transforma din modificări în aplicare în realitate”, a declarat reprezentanta UNFPA la lansarea platformei.
Iar ambasadoarea Marii Britanii la Chișinău, Fern Horine, a precizat că violența digitală este în creștere și duce la normalizarea convingerilor misogine și creează noi forme de abuz.
„Rușinea, lipsa de informare și teama că nu vor fi crezute îi împiedică pe mulți să rupă tăcerea tocmai atunci când au cea mai mare nevoie să fie auziți. Dar astăzi vedem speranța. eViolenta.md oferă opțiuni de raportare accesibile, sprijin psihologic și instrumente pentru gestionarea riscurilor, toate în timp real. Această platformă va da putere supraviețuitoarelor și va asigura că nimeni nu rămâne izolat”, a remarcat diplomata.
Ea a mai subliniat că Regatul Unit rămâne ferm angajat în sprijinirea Republicii Moldova și va continua investițiile în serviciile de protecție. Diplomata britanică a mulțumit supraviețuitoarelor, inclusiv refugiatelor din Ucraina, care au împărtășit povești puternice în procesul de creare a platformei, subliniind că „împreună trebuie să combatem stigmatul și să asigurăm dreptul fiecăruia de a trăi liber, fără frică, online sau offline”.
