Revista presei internaționale | Refuzul Ucrainei de a ceda teritorii poate compromite planul american de pace; UE înăsprește regulile pentru migranți
Presa internațională urmărește modul în care Kievul și liderii europeni redactează acordul american de pace, care urmează să fie transmis azi Washingtonului, deși nu s-a ajuns la un consens privind teritoriile. În paralel, mai multe publicații străine își focalizează atenția asupra noilor reguli stricte pentru migranți, aprobate ieri de Uniunea Europeană.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins categoric orice idee de cedare a teritoriilor în cadrul inițiativei de pace propuse de Statele Unite, transmite Ukrinform. Agenția de presă notează că Zelenski a transmis mesajul aseară, după ce abordase la Londra planul american de pace cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Liderul de la Kiev a subliniat, citat de Ukrinform, că administrația de la Washington „caută acum un compromis”, dar Ucraina rămâne fermă în privința integrității sale teritoriale, indiferent de presiuni.
Axios scrie în același context că Statele Unite exercită presiuni asupra președintelui ucrainean pentru a accepta rapid concesii teritoriale și politice în cadrul planului de pace propus de Donald Trump. Potrivit publicației, discuțiile de săptămâna trecută dintre Kiev și Washington s-au concentrat pe cererea Rusiei de a prelua întregul Donbas și pe solicitarea Ucrainei de a primi garanții solide de securitate din partea Statelor Unite. Un oficial ucrainean, citat de Axios, afirmă că presiunea americană asupra Kievului a crescut simțitor după întâlnirea consilierilor lui Trump cu președintele rus Putin, desfășurată în urmă cu o săptămână la Moscova. Aceștia ar fi încercat să obțină un „da” clar de la Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu privire la cedarea Donbasului, dar fără succes, conchide Axios.
The Washington Post notează că poziția clară a Ucrainei de a nu ceda teritorii ar putea duce la eșecul planului propus de Donald Trump, pe care criticii îl consideră o împlinire a dorințelor liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Ucraina și Europa cer încetarea focului de-a lungul liniei actuale de front, însă Rusia refuză acest lucru, relevă ziarul american. Deși unii oficiali ucraineni încă speră că negocierile pot aduce rezultate, Kievul urmărește consolidarea unei poziții occidentale ferme și coordonate în privința propunerii americane, scrie publicația. Liderii europeni susțin diplomația condusă de SUA, dar se tem de acorduri care ar legitima „succesele” teritoriale ale Rusiei sau care ar lăsa Ucraina fără garanții solide de securitate în fața unei eventuale noi agresiuni, constată The Washington Post.
Eurointegration remarcă la rândul său consensul asupra viitoarelor garanții de securitate pentru Ucraina, la care au ajuns ieri la Londra liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței cu Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, deciziile finale încă lipsesc, subliniază publicația. Cancelarul german Friedrich Merz a dat asigurări că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm, iar Emmanuel Macron a declarat că Europa și Ucraina „au multe atuuri” în negocierile de pace, scrie Eurointegration. Consilierii ucraineni și cei ai statelor europene ar urma să finalizeze azi lucrările asupra „planului american de pace”, care a fost redus de la 28 la 20 de puncte, și apoi să transmită varianta redactată a documentului administrației de la Washington, menționează Eurointegration. Aceeași publicație relatează că, de la Londra, președintele Ucrainei a zburat la Bruxelles, unde președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, António Costa, împreună cu secretarul general NATO, Mark Rutte, și-au reafirmat susținerea fermă pentru Ucraina. Zelenski este așteptat marți, 9 decembrie, la Roma pentru noi întâlniri oficiale, notează Eurointegration.
Sky News observă că nu există semne că Putin ar avea intenția de a opri războiul, și nu doar pentru că armata sa își intensifică permanent atacurile. Urmărind să mențină țara în stare de război, Rusia alocă resurse enorme pentru mobilizarea parțială a populației, finanțarea armatei și producția de arme și muniții, iar revenirea la normalitate ar necesita eforturi similare, comentează publicația. Refuzul de a diminua pregătirile militare arată că Rusia se pregătește pentru consolidarea forțelor și nu pentru pace. Sky News subliniază că un rezultat favorabil pentru Ucraina ar necesita un echilibru corect între părți, susținut de garanții solide de securitate din partea SUA și Europei. Pentru aceasta, ar fi necesară suspendarea luptelor de-a lungul liniei frontului și pregătirea reală a forțelor europene pentru a apăra Ucraina dacă Moscova testează sprijinul occidental. Însă, potrivit publicației, europenii nu și-au schimbat încă mentalitatea și nu sunt pregătiți să suporte aceste eforturi.
Politico scrie că liderii europeni sunt tot mai îngrijorați de schimbările bruște în politica președintelui american Donald Trump, care îi lasă singuri în fața amenințărilor venite dinspre Rusia. Editorialistul columnist John Kampfner scrie că, în discuțiile cu oficiali din Europa, a observat multă teamă și convingere că ajutorul oferit astăzi Ucrainei previne costuri și riscuri mult mai mari pentru Europa în viitor. Marea Britanie și Germania colaborează tot mai strâns, deoarece europenii simt că nu se mai pot baza pe ajutorul automat al Statelor Unite. Kampfner critică și noua strategie de securitate a SUA, despre care afirmă că respinge valori importante pentru democrațiile europene și dă apă la moară naționaliștilor și Kremlinului. În paralel, țările europene își cresc masiv bugetele pentru apărare, dar se tem că presiunea asupra Ucrainei de a accepta un „acord” cu Trump și Putin ar slăbi sprijinul public pentru aceste investiții. Autorul avertizează că, dacă Ucraina va fi forțată să accepte o astfel de înțelegere, Europa va trebui să înțeleagă că trebuie să conteze în primul rând pe propriile forțe.
AFP își concentrează atenția asupra noilor reguli mai stricte pentru migranți, aprobate de Uniunea Europeană. Agenția de presă notează că ieri, la Bruxelles, miniștrii de interne ai blocului comunitar au adoptat măsuri care permit statelor membre să expulzeze persoanele fără drept legal de ședere și să creeze centre de procesare a cererilor de azil în afara blocului comunitar. Măsurile includ inclusiv centre de returnare pentru solicitanții respinși și reguli speciale pentru cei care reprezintă un risc pentru securitatea publică, detaliază AFP. Miniștrii europeni de Interne, citați de agenția de presă, susțin că noile reguli vor face procesarea cererilor mai eficientă și vor reduce presiunea asupra sistemelor naționale, iar un fond de solidaritate va sprijini statele care primesc migranți. Deși majoritatea țărilor au susținut reforma, Spania a considerat-o prea dură, iar Slovacia insuficientă, în timp ce Ungaria a repetat că nu e dispusă să aloce bani în fondul de solidaritate menit să ajute țările Uniunii Europene care găzduiesc migranți. În pofida disensiunilor, negocierile s-au încheiat cu un acord înainte de vacanța de iarnă, conchide AFP.
Agențiile internaționale de presă redau atmosfera de ieri din Siria, unde a fost marcat un an de la căderea regimului dictatorial al fostului președinte Bashar al-Assad.
Reuters relatează că mii de oameni s-au adunat în Damasc și Alep pentru a marca aniversarea căderii regimului Assad, după mai bine de jumătate de secol de conducere, iar autoritățile au organizat parade militare. Noul lider sirian, Ahmed ash-Sharaa, a promis cetățenilor „un nou capitol în istoria țării” și a rostit un mesaj de unitate și reconstrucție, transmis pe ecrane mari în piețele centrale, scrie Reuters. Potrivit agenției de presă, evenimentele au inclus rugăciuni și parade, iar populația a sărbătorit căderea regimului, indiferent de sprijinul față de ash-Sharaa.
Cu toate acestea, BBC atrage atenția că Siria rămâne profund divizată, cu regiunile nord-estice și sudice controlate de kurzi și druzi, iar multe sate sunt sub autoritatea liderilor locali, atrage atenția agenția de presă. Potrivit serviciului de presă, economia țării este în criză, iar minoritățile și populația nu au încredere deplină în autorități. În plus, influența externă continuă să fie puternică, deoarece în jocul politic de la Damasc sunt implicate Turcia, Qatar, Arabia Saudită, Israelul și Rusia, constată BBC.
