De la amalgamarea voluntară la cea normativă: reforma administrativă intră într-o nouă fază
Cu o populație sub 2.5 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Anul 2026 ar trebui să marcheze trecerea de la abordarea voluntară la etapa de amalgamare normativă, urmată de organizarea alegerilor locale din 2027 în baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.
Expertul Adrian Ermurachi, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), menționează într-o notă de poziție că această tranziție trebuie pregătită riguros, pentru a asigura stabilitatea instituțională și continuitatea serviciilor publice.
Programul de implementare a Strategiei de reformă pentru anii 2023–2030 prevede ca cel puțin o treime dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I, adică sate și orașe, să fie comasate sau în proces de comasare până la sfârșitul anului 2026.
Analizând perspectivele reformei administrației publice locale, Adrian Ermurachi subliniază că datele disponibile indică un progres mult inferior celui planificat. Chiar și în ipoteza includerii tuturor clusterelor potențiale, gradul de avansare nu depășește 7.5%, ceea ce face improbabilă atingerea obiectivelor stabilite în termenul propus.
Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. Orașul Leova a inclus localitățile Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, noua entitate având o populație de aproximativ 8.000 de locuitori. În raionul Fălești, localitățile Călinești, Chetriș și Hâncești au convenit să formeze o singură unitate administrativă, cu o populație totală de puțin peste 4.000 de locuitori.
Expertul menționează că abordarea voluntară, de una singură, nu poate genera masa critică necesară pentru o transformare structurală a administrației publice locale. Multe dintre clusterele potențiale întâmpină dificultăți în obținerea consensului local sau au fost împiedicate să se unească din cauza refuzului unei localități vecine.
De asemenea, criteriile actuale privind alegerea centrului administrativ al noii entități s-au dovedit a fi surse de conflict și confuzie, mai ales în localitățile în care cetățenii preferă o soluție mai flexibilă și adaptată contextului.
„Această etapă intermediară demonstrează că reforma nu poate fi redusă la un proces tehnic de fuziune administrativă, ci presupune o abordare complexă, bazată pe consolidarea capitalului uman, reforma finanțelor publice locale și crearea unor mecanisme de parteneriat intercomunal sustenabile”, a constatat expertul.
Adrian Ermurachi recomandă direcționarea sprijinului administrativ și financiar cu prioritate către localitățile care au avansat cel mai mult în procesul de amalgamare voluntară, pentru a le transforma în „modele de bune practici pentru viitoarea fază normativă”.
Exercițiul de amalgamare normativă trebuie planificat din timp, iar criteriile de viabilitate teritorială și financiară trebuie reevaluate. În paralel, expertul recomandă consolidarea eforturilor de comunicare publică.
„Este necesar ca cetățenii să înțeleagă beneficiile directe ale amalgamării, impactul asupra serviciilor și rațiunea deciziilor luate. Campaniile de informare trebuie să fie bazate pe fapte, rezultate și exemple pozitive, nu doar pe mesaje instituționale”, a concluzionat directorul executiv al IPRE.
În proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor sunt prevăzute fonduri de peste 173 de milioane de lei pentru procesul de amalgamare, dublu față de acest an. Totodată, este de menționat că fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților înregistrează deocamdată o rată de absorbție de circa 25%, adică 17.8 milioane de lei din cei 75 de milioane planificați la etapa inițială.
CITIȚI ȘI:
