Revista presei internaționale | SUA așteaptă un răspuns final al Kievului privind planul american de pace până la Crăciun
Presa internațională relatează despre presiunile în creștere pe care le exercită Statele Unite asupra Ucrainei, căreia îi cer un răspuns rapid la planul american de pace. Mai multe publicații scriu că aliații europeni se confruntă cu provocarea de a susține Ucraina fără a ceda presiunilor teritoriale venite din partea Moscovei, iar relațiile transatlantice devin tot mai fragile.
Emisarii președintelui american Donald Trump i-au cerut liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, să prezinte în câteva zile reacția Ucrainei la noul plan de pace propus de administrația de la Washington, relatează Financial Times. Zelenski a mărturisit, citat de aceeași sursă, că trimișii lui Trump, S. Whitkoff și J. Kushner, au exercitat presiuni asupra lui în timpul unei convorbiri de două ore, iar el le-a răspuns că are nevoie de consultări cu aliații europeni înainte de a lua o decizie. Kievul finalizează o versiune actualizată a planului în 20 de puncte, care va fi transmisă Washingtonului pe 11 decembrie, a anunțat liderul ucrainean, remarcă Financial Times. Un oficial occidental a afirmat pentru publicație că Ucraina este prinsă între cererile teritoriale inacceptabile ale Rusiei și necesitatea de a ține cont de poziția SUA. Pe 8 decembrie, Zelenski s-a întâlnit la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei pentru a discuta inițiativa americană și coordonarea răspunsului european, amintește Financial Times. Donald Trump a declarat ulterior că Ucraina trebuie să fie „constructivă”, deoarece Rusia se află într-o poziție de negociere mai puternică și i-a criticat pe liderii europeni pentru că apără poziția fermă a Kievului împotriva cedărilor teritoriale în favoarea Moscovei, relevă Financial Times.
Membrii echipei de la Casa Albă încearcă să îl izoleze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de liderii europeni pentru a pune mai multă presiune asupra lui în încercarea de a încheia un acord de pace. La această concluzie au ajuns oficiali ucraineni citați de Axios. Potrivit acestora, administrația Trump a perceput vizita lui Zelenski la Londra, unde s-a întâlnit cu liderii Germaniei, Marii Britanii și Franței, ca o tentativă inutilă de a câștiga timp în negocierile privind planul de pace propus de președintele american.
Pentru a obține un acord de pace, Donald Trump încearcă să exercite presiuni asupra Kievului pentru a ceda Moscovei întregul Donbas, astfel încât un armistițiu să poată intra în vigoare până la Crăciun, scrie The Times. Publicația amintește că Moscova e dispusă să continue luptele până când Ucraina nu își retrage trupele, inclusiv din orașele fortificate Kramatorsk și Sloviansk, din regiunea Donețk. Chiar dacă Zelenski ar dori să cedeze teritorii Rusiei, Constituția Ucrainei prevede că acest lucru se poate face doar prin referendum național — proces aproape imposibil de organizat în timpul războiului, notează The Times.
Unii oficiali europeni au declarat pentru CNN că în Europa apar temeri că președintele american Donald Trump ar putea ieși din negocierile de pace privind Ucraina din cauza lipsei de progrese. Potrivit acestora, liderul american ar putea acuza Kievul și capitalele europene de blocarea unui eventual acord. Un înalt oficial american a confirmat pentru postul de televiziune că „un război fără sfârșit devine pentru Trump o povară politică tot mai mare”.
Surse diplomatice de la Bruxelles, ale ziarului The Wall Street Journal, susțin că SUA, Ucraina și Rusia ar putea avea nevoie de „săptămâni sau luni” pentru a soluționa divergențele privind punctele-cheie ale planului de pace. „Americanii vor rezultate rapide, însă este greu de imaginat cum le-ar putea obține, având în vedere complexitatea problemelor discutate”, a declarat una dintre sursele publicației.
Mult mai optimist în privința încheierii unui armistițiu în Ucraina se arată președintele Finlandei, Alexander Stubb, care are relații mai apropiate cu liderul american Donald Trump, remarcă Bloomberg. Stubb afirmă, citat de agenția americană de presă, că pacea pentru Ucraina este mai aproape ca niciodată de la începutul invaziei ruse din 2022. Președintele finlandez susține că părțile sunt „destul de aproape” de un acord, discutând trei documente separate: un plan cadru de 20 de puncte, garanții de securitate și un plan de reconstrucție a Ucrainei. Planul original de 28 de puncte includea elemente privind viitoarea structură de securitate europeană considerate inacceptabile, dar condițiile actuale sunt mai acceptabile, spune Stubb, citat de Bloomberg. Al doilea document se concentrează pe garanțiile de securitate, incluzând atât angajamente ferme, cât și acorduri în cadrul unei „coaliții a voluntarilor”. Al treilea document vizează reconstrucția Ucrainei după război, detaliază Bloomberg, făcând referire la declarațiile președintelui Finlandei, Alexander Stubb.
Sky News relatează că, după o întâlnire cu Volodimir Zelenski în Italia, Papa Leon al XIV-lea a criticat recentele declarații ale președintelui american Donald Trump despre slăbiciunea Europei. Aceste afirmații, corelate cu presiunile americane asupra Kievului, reprezintă o tentativă de a dezbina alianța transatlantică, a declarat Suveranul Pontif, citat de aceeași sursă. Totodată, Papa Leon a subliniat că, deși administrația Trump are dreptul la propria viziune, mulți americani nu o împărtășesc.
Reproșurile președintelui american Donald Trump adresate Uniunii Europene îi obligă pe liderii europeni să se gândească la un viitor în care SUA nu mai sunt principalul garant al securității lor, comentează Politico. Potrivit publicației, în noile condiții, Europa se vede nevoită să își organizeze propria apărare mai rapid decât se aștepta. În așteptarea unui rol redus al Statelor Unite, liderii UE testează deja propria structură de securitate, cu decizii-cheie despre Ucraina luate de o „coaliție a voluntarilor” formată din Marea Britanie, Franța și Germania, scrie Politico. Sursele publicației afirmă că politicienii europeni discută și despre o coordonare mai profundă prin Forțele Expediționare Unite conduse de Marea Britanie sau consolidarea unui „scut european” în cadrul NATO. Acum a devenit clar că Europa va prelua responsabilitatea principală pentru apărarea continentului, mai ales după publicarea noii Strategii Naționale de Securitate a administrației Trump, constată Politico. Publicația amintește că documentul spune că „zilele în care Statele Unite purtau pe umerii săi responsabilitatea pentru întreaga ordine mondială s-au încheiat, iar țările bogate și dezvoltate trebuie să preia răspunderea principală pentru regiunile lor”.
Asistența militară pentru Ucraina ar putea atinge un nivel minim în 2025, avertizează Unian, făcând referire la datele Institutului german Kiel. Experții instituției atrag atenția că, până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA asigurau peste jumătate din sprijinul militar pentru Kiev, însă retragerea lor va lăsa un gol pe care Europa nu a reușit să-l compenseze complet. În primele zece luni ale anului, Ucraina a primit 32,5 miliarde de euro, majoritatea din partea țărilor europene, dar din luna iulie ritmul a scăzut semnificativ, scrie Unian cu referire la datele aceleiași instituții. Dacă această tendință continuă, 2025 va fi anul cu cel mai redus nivel de angajamente noi de la începutul războiului, constată Unian. Conform sursei, Franța, Germania și Marea Britanie și-au majorat sprijinul, în timp ce Italia a redus contribuția cu 15%, iar Spania nu a oferit deloc ajutor militar nou. Pentru a atinge nivelul mediu anual al anilor 2022–2024, aliații trebuie să aloce în următoarele două luni peste 9 miliarde de euro, estimează Institutul german Kiel, la ale cărui date se referă Unian.
Între timp, Congresul SUA ia măsuri pentru a limita posibilitatea Pentagonului de a reduce efectivele din Europa și Coreea de Sud, ceea ce atenuează îngrijorările guvernelor aliate, transmite Fox News. Legea privind apărarea națională pentru 2026 menține trupele aproximativ la nivelul actual în ambele regiuni, spun experții intervievați de postul de televiziune. Potrivit acestora, reducerea sub 76.000 de militari americani în Europa sau sub 28.500 în Coreea de Sud va necesita aprobarea Congresului, care trebuie să confirme că acest pas nu va afecta securitatea SUA sau a NATO. Orice decizie de diminuare trebuie să includă consultări cu aliații și o evaluare a impactului asupra securității regionale, notează analiștii. Aceștia amintesc că legea prevede și menținerea funcției de Comandant Suprem al Forțelor NATO din Europa (SACEUR), deținută tradițional de un general american. NATO rămâne pregătită pentru crize, iar angajamentele aliaților de a crește cheltuielile pentru apărare întăresc capacitatea de descurajare împotriva Rusiei, conchide Fox News.
