Revista presei | Rusia mobilizează rezerviști în regiunea transnistreană. Producție de drone lansată în stânga Nistrului
Presa națională urmărește cu atenție evenimentele care se derulează în stânga Nistrului, experții semnalând noi pericole de destabilizare și încălcări ale drepturilor omului. Revenirea fostului premier Dorin Recean în politică și ideea enunțată de ministrul Educației de a aboli necesitatea susținerii tezelor de licență, sunt alte subiecte reflectate în mass-media.
Numeroase publicații atrag atenția la avertismentul emis de surse din cadrul spionajului ucrainean, portivit căruia Rusia mobilizează rezerviști în regiunea transnistreană pentru a destabiliza R. Moldova și a pune presiune asupra Ucrainei. Potrivit surselor Kyiv Post din spionajul ucrainean, citate de TVR Moldova, rezerviștii sunt chemați în formațiuni militare locale, iar armele sunt scoase din depozite. Serviciul de informații din Ucraina (HUR) a mai declarat că în regiune au fost deja înființate centre de producție a dronelor și de instruire a operatorilor pentru aceste aparate de zbor. Autoritatea ucraineană estimează că măsurile implementate de Kremlin vizează creșterea prezenței Rusiei în regiunea transnistreană. Aceste acțiuni, potrivit HUR, urmăresc sprijinirea grupurilor de sabotaj într-o eventuală operațiune rusească pentru a intra pe teritoriul ucrainean, mai scrie TVR Moldova.
Și Ziarul de Gardă face referire la presa ucraineană, potrivit căreia Kremlinul va începe o nouă operațiune hibridă, în legătură cu așa-numitele „alegeri prezidențiale din regiune” din 2026. „Operațiunea Rusiei urmărește, în special, să readucă Tiraspolul în dependență de gazul rusesc gratuit, să consolideze imaginea liderilor pro-ruși, să crească în mod discret contingentul militar rus în regiune, astfel încât, în momentul oportun pentru Kremlin, toate forțele și resursele acumulate să fie pregătite pentru escaladare militară”, a subliniat sursa. Atât reprezentanții Guvernul, cât și Ministerul Afacerilor Externe au declarat pentru Ziarul de Gardă că „nu vor comenta informațiile care nu sunt confirmate oficial”.
Mai multe publicații scot în prim plan un nou raport realizat de Asociația promo Lex, potrivit căruia, regimul separatist de la Tiraspol continuă să adopte măsuri care strâmtorează oamenii din stânga Nistrului. Organizația a documentat, în luna noiembrie, cinci „inițiative legislative” care afectează direct drepturile omului și climatul socio-economic din regiune, notează Moldova 1. Una dintre cele mai grave schimbări este impunerea automată a „cetățeniei rmn” copiilor născuți în regiune sau în afara ei, dacă au un părinte cu această „cetățenie”. Măsura este prezentată ca o simplificare administrativă, dar în realitate extinde controlul regimului asupra generațiilor tinere, comentează experții. Tinerii pot fi înrolați în structuri paramilitare, iar posesorii acestui document – care nu are valoare juridică nicăieri în lume – devin vulnerabili la abuzuri și dosare motivate politic, semnalează juriștii.
Ziarul de Gardă atrage atenția că Proiectul bugetului pentru 2026 în regiunea transnistreană confirmă că, în pofida unei crize economice tot mai profunde, structurile transnistrene ilegale continuă să prioritizeze aparatul de securitate, structurile paramilitare, pretinsa diplomație și propaganda.
Radio Chisinau relatează în context că reintegrarea pașnică a țării, a fost discutată de premierul Alexandru Munteanu cu șefa OSCE în Republica Moldova. În cadrul întrevederii, oficialii au abordat și acțiunile Guvernului Republicii Moldova menite să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor din stânga Nistrului, printre care extinderea accesului la educație, asistență medicală și crearea de oportunități economice.
Într-un editorial publicat de IPN, analistul politic Anatol Țăranu atrage atenția la impactul pe care noua Strategie Națională de Securitate, publicată de administrația președintelui american Donald Trump, îl are asupra securtății în regiune. Acest document reprezintă nu doar o recalibrare a politicii externe americane, ci o mutație tectonică a arhitecturii întregului sistem internațional, atrage atenția Anatol Țăranu. „Pentru un stat mare, această schimbare poate fi gestionabilă. Pentru un stat mediu, poate fi provocatoare. Dar pentru un stat mic, vulnerabil, divizat teritorial și aflat la hotarul războiului, cum este Republica Moldova, ea devine o problemă de existență”, semnalează expertul. Este vorba despre pierderea umbrelei de securitate care, chiar dacă nu era explicită, opera ca un factor de descurajare și stabilitate în regiune. Fără ea, raporturile de forță devin brutale și neiertătoare. (...) În acest context, neutralitatea, deja fragilă, devine o ficțiune periculoasă, atrage atenția istoricul și analistul politic Anatol Țăranu.
Între timp, presa națională mai scrie că fostul premier, Dorin Recean, revine în politică. Acesta a fost numit în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu, notează Deschide.md.
Ex-liderul PDM Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov ar putea fi chemați să depună mărturie în dosarul „kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon este inculpat, comunică Moldpres. Cererea de audiere a fost făcută de procurori, deoarece cei doi apar în imaginile în care fostului șef de stat Igor Dodon îi este transmisă o pungă, în care se presupune că ar fi fost bani, precizează agenția de știri. Procurorii spun că audierea celor doi este posibilă doar cu consimțământul lor, întrucât aceștia au calitatea de învinuiți în alte dosare, atrage atenția Moldpres.
NewsMaker anunță că locuitorii R. Moldova vor afla vineri ce compensație pentru resursele energetice le va fi acordată. În acest sezon de încălzire, autoritățile au redus valoarea maximă a plății din cadrul programului „Ajutor la contor”, iar compensația separată pentru energia electrică – care până acum era reflectată automat în facturi – nu va mai fi oferită, începând cu 2026, notează publicația. În sezonul rece 2025–2026, familiile vulnerabile din Republica Moldova vor beneficia de compensații începând de la 500 de lei. Totodată, suma maximă a fost redusă de la 1.400 la 1.000 de lei, precizează autorul articolului.
Numeroase publicații atrag atenția că Republica Moldova ar putea renunța la teza de licență, din cauza utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale. Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul Educației, Dan Perciun. Oficialul recunoaște că folosirea AI în pregătirea evaluărilor, rezolvarea testelor și elaborarea lucrărilor finale a devenit o provocare pentru sistemul de învățământ, în special pentru că aceste practici sunt din ce în ce mai greu de depistat, explică Newsmaker.
