Presiunea privind organizarea alegerilor în Ucraina generează riscuri de instabilitate politică, avertizează experții
Presiunea pentru organizarea, în plin război, a alegerilor prezidențiale în Ucraina riscă să transforme procesul democratic într-un instrument extrem de periculos, avertizează experții. Politologul Cătălin Gabriel Done subliniază că, deși Occidentul urmărește consolidarea legitimității în Ucraina, scrutinul poate deveni un instrument de presiune hibridă, iar expertul în relații internaționale, Grigore Guzun, califică cererea SUA drept o „capcană” ce obligă Kievul să-și modifice legislația, fapt ce va deschide calea ingerințelor rusești.
Grigore Guzun a declarat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 10 decembrie, că, prin forțarea Ucrainei să-și modifice fundamentul legal sub presiunea războiului, se deschide ușa interferențelor rusești ce ar submina suveranitatea Kievului.
„Cât ține de amendarea legilor existente, se spune direct că Volodimir Zelenski ar trebui să schimbe legislația națională și Constituția Ucrainei, ceea ce este de neacceptat. Nu știu dacă sunt instrumente pentru ca SUA să asigure că Federația Rusă nu se va implica în aceste alegeri. Cert este că ideea de organizare a acestor alegeri în timpul legii marțiale este vociferată de americani, după planul rușilor”, a avertizat expertul.
Guzun a mai atenționat că Moscova ar putea exploata alegerile pentru a genera diviziuni interne, iar participarea scăzută la vot ar anula orice legitimitate, transformând procesul într-un instrument de propagandă rusă.
„Aici vin două scenarii. Federația Rusă va încerca să creeze o instabilitate politică, să-și împingă propriul candidat. Cert este că, chiar dacă vor fi organizate aceste alegeri, nu știu dacă populația se va prezenta la urne. Potrivit ultimului sondaj, circa 10 procente dintre ucraineni susțin organizarea acestor alegeri. Deci, e pusă la îndoială legitimitatea acestor alegeri”, a atenționat expertul de la Chișinău.
În cadrul aceleiași emisiuni, politologul român Cătălin Gabriel Done a subliniat interesul clar al SUA și al aliaților de a menține un guvern ucrainean reprezentativ, care ar întări poziția Kievului în negocieri, contrabalansând narativele ruse.
„Washingtonul și statele care susțin Ucraina au un interes clar ca Guvernul să dețină legitimitate democratică. Vizibilitatea acestei legitimități are câteva funcții practice. În primul rând, întărește argumentul că sprijinul militar și financiar este acordat unei puteri reprezentative. Pe de altă parte, oferă o bază puternică pentru negocieri și presiunile diplomatice pe care Trump le poate exercita asupra lui Putin, care, de la începutul acestei confruntări, a anunțat că nu recunoaște puterea legitimă de la Kiev”, a amintit analistul de peste Prut.
Cătălin Gabriel Done a avertizat că invocarea Convenției de la Geneva și a precedentelor istorice transformă alegerile într-un instrument hibrid de presiune și ar putea exista rezerve asupra legitimității și reprezentativității acestuia.
„Constituția și legea marțială din Ucraina nu prevăd posibilitatea organizării alegerilor pe timp de război. În istorie, alegerile au fost folosite frecvent ca instrument politic în fața guvernelor incomode. Astfel, folosindu-se de dreptul internațional, Trump și Putin pun presiune pe Ucraina și folosesc, practic, prevederile Convenției de la Geneva pentru a-și atinge scopurile în plan intern și în plan extern. Organizarea alegerilor pe timp de conflagrație ridică mari semne de întrebare nu asupra legitimității, cât mai degrabă asupra reprezentativității. Lucrul acesta ar putea să pună piedici serioase Kievului”, a conchis politologul de la București, la Moldova 1.
Amintim că, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că în Ucraina trebuie să fie organizate alegeri prezidențiale pentru a confirma parcursul democratic al țării. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat, la rândul său, că organizarea alegerilor va necesita anumite acțiuni din partea Radei Supreme, dar este nevoie mai întâi de un armistițiu real.
Anterior, Kremlinul a menționat în mod repetat că „Zelenski nu este un președinte legitim” al Ucrainei, fiind recunoscut doar ca „șef de facto al regimului”, fără drept de a semna un posibil acord de pace.
Recent, emisarii lui Trump i-au cerut lui Zelenski să prezinte, în câteva zile, poziția la versiunea actualizată a planului american de pace, în speranța ca acordul de pace să fie încheiat până pe 25 decembrie 2025.
Pe 10 decembrie, Ucraina a transmis administrației SUA un răspuns detaliat la cel mai recent proiect de plan de pace înaintat de Washington, pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia.
CITIȚI ȘI:
