Revista presei internaționale | Kievul a transmis SUA versiunea revizuită a planului american de pace; Europa semnalează un „moment critic” în relațiile transatlantice
Presa internațională urmărește evoluțiile negocierilor pentru încheierea războiului ruso-ucrainean și dezvăluie că Ucraina a transmis Statelor Unite varianta redactată a planului american de pace. Mai multe publicații semnalează divergențele dintre președintele american Donald Trump și liderii europeni privind soluțiile de pace și avertismentele acestora privind un „moment critic” în relațiile transatlantice. Planul Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de gaze rusești până la finalul anului 2027 se numără printre subiectele importante aflate în atenția publicațiilor străine.
Kievul a transmis Statelor Unite o versiune revizuită a planului american de pace, dezvăluie Bloomberg. Agenția de presă notează că administrația prezidențială ucraineană nu a confirmat oficial predarea documentului către Washington. Președintele Volodimir Zelenski declarase anterior că Ucraina finalizează redactarea unui plan american de pace, care inițial includea 28 de puncte, dar a fost redus la 20 de puncte. Financial Times scria anterior, citând propriile surse diplomatice, că emisarii președintelui american Donald Trump i-au acordat lui Zelenski doar câteva zile pentru a accepta un plan care ar implica recunoașterea unor pierderi teritoriale în schimbul unor garanții de securitate nedefinite din partea SUA. Același ziar consemna că liderul de la Casa Albă vrea să ajungă la un acord până la Crăciun.
Președintele american Donald Trump a sugerat existența unor divergențe cu liderii europeni privind soluțiile de încheiere a războiului ruso-ucrainean, relatează Reuters. Trump a afirmat, citat de agenția de presă, că noi întrevederi cu europenii ar putea fi o pierdere de vreme după ce Kievul ar fi transmis Washingtonului ultimele propuneri de pace. Trump a precizat că a discutat ieri „în termeni destul de duri” cu liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii pe tema Ucrainei, adăugând că va decide dacă va participa la întâlnirea propusă pentru acest weekend doar după ce va primi răspunsurile solicitate, mai scrie Reuters. În contextul discuțiilor de urgență privind planul de pace pentru Ucraina, The Telegraph atrage atenția asupra mesajului transmis de liderii europeni care au avertizat asupra unui „moment critic” în relația cu Statele Unite. Premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au transmis într-o declarație comună că situația este decisivă atât pentru Ucraina, cât și pentru securitatea euro-atlantică, notează The Telegraph.
În ultimele săptămâni, administrația Trump a transmis partenerilor europeni o serie de documente, care conturează viziunea americană asupra reconstrucției Ucrainei și reintegrării Rusiei în economia mondială, scrie The Wall Street Journal. Propunerile au stârnit dispute intense între SUA și aliații tradiționali din Europa, fiind integrate în inițiativele de pace curente, nepublice, scrie ziarul. Documentele includ planuri care ar permite firmelor americane să acceseze aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru proiecte în Ucraina și investiții strategice în Rusia, de la minerit de metale rare la petrol arctic, detaliază The Wall Street Journal. Publicația americană constată că oficialii europeni sunt sceptici, considerând că unele propuneri sunt greu de luat în serios și preferă să folosească activele înghețate pentru credite către guvernul ucrainean. Ei se tem că abordarea americană ar putea oferi Rusiei răgaz pentru a-și revigora economia și capacitatea militară, explică The Wall Street Journal.
Premierul italian Giorgia Meloni a încercat marți, timp de o oră și jumătate, la Roma, să-l convingă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să accepte concesii dureroase pentru a grăbi încheierea războiului, dezvăluie Corriere della Sera. Conform surselor ziarului, întâlnirea a fost prezentată oficial ca una constructivă, dar a fost de fapt plină de presiuni reciproce, Italia susținând cererea insistentă a americanilor de a ajunge rapid la un acord de pace. Corriere della Sera notează că negocierile nu au decurs ușor, Italia sprijinind mai mult poziția SUA decât pe cea europeană și având observații legate de scandaluri de corupție din Ucraina. Surse din partidul de guvernământ al Italiei susțin, citate de același ziar, că Meloni exercită o presiune morală asupra lui Zelenski, inclusiv în numele Casei Albe. În replică, Zelenski cere Italiei să tempereze presiunea exercitată de Trump, care cere concesii rapide. Ucraina are și propriile așteptări de la Italia, printre care sprijin în gestionarea activelor rusești înghețate și finanțarea achizițiilor de arme americane pentru armata ucraineană, relevă Corriere della Sera.
Țările europene susțin ferm Ucraina, dar nu au o strategie proprie de încheiere a războiului fără presiuni economice suplimentare asupra Rusiei din partea SUA, constată The New York Times. Oficialii europeni consideră esențială siguranța garanțiilor pe care Ucraina le va primi în urma negocierilor de pace, acestea fiind văzute ca un stimulent pentru cedarea unor teritorii către Rusia, scrie ziarul. Până acum, SUA refuză să ofere promisiuni concrete privind protecția Ucrainei sau sprijinirea trupelor europene, în timp ce președintele rus Vladimir Putin continuă să respingă ideea prezenței trupelor NATO în Ucraina chiar și după încheierea conflictului, complicând planurile europene, comentează The New York Times. Europa speră să-l convingă pe Trump să reducă presiunile asupra lui Zelenski, propunând o întâlnire între Ucraina, Europa și SUA pentru un plan de pace comun, care ulterior să fie prezentat Moscovei, consemnează The New York Times.
Și revista americană Time scrie că Europa are resurse limitate pentru a se opune lui Trump și, deși crește cheltuielile pentru apărare, rămâne dependentă de protecția oferită de SUA. Această dependență limitează capacitatea Europei de a sprijini eficient Ucraina, chiar dacă reușește să aloce fonduri proprii, constată publicația. Administrația Trump a suspendat anterior furnizarea de informații de securitate către Ucraina, complicând și mai mult autoapărarea acesteia, amintește Time. Chiar dacă Europa ar putea dezvolta pe viitor un complex industrial de apărare independent de SUA, pericolul reprezentat de Rusia este deja real, avertizează analiștii citați de Time. Potrivit acestora, orice concesie făcută de Ucraina ar spori influența lui Putin în Europa, liderii europeni confruntându-se cu provocarea de a gestiona simultan presiunile asupra frontului din Ucraina, încălcările spațiului aerian european și relațiile tot mai apropiate dintre SUA și Kremlin.
Publicațiile occidentale comentează mesajul transmis într-o conferință de presă de comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, potrivit căruia trupele ucrainene obțin rezultate mult mai bune pe front decât cele pe care le prezintă Rusia. Sîrski a declarat că armata ucraineană menține linia de apărare și a recâștigat unele poziții în orașe disputate, respingând ceea ce a numit dezinformare destinată publicului extern, notează Politico. Briefingul era menit să reducă presiunile președintelui american Donald Trump asupra Kievului, căruia îi cere să accepte un plan de pace favorabil Moscovei, comentează publicația. Kremlinul încearcă să convingă Occidentul că sprijinul pentru Kiev este inutil, iar acest mesaj pare să fi prins la Washington, Donald Trump cerându-i lui Zelenski să accepte rapid o înțelegere. Liderul ucrainean respinge însă orice cedare teritorială, chiar dacă prima versiune a planului american prevedea predarea unor zone fortificate din Donbas către Rusia, conchide Politico.
Voluntarii s-au terminat, iar Rusia pregătește o mobilizare secretă a rezerviștilor, titrează Unian, cu referire la datele unei analize a Institutului american pentru Studiul Războiului. Unian scrie că analiza sugerează că Vladimir Putin ar pregăti o mobilizare secretă a rezerviștilor pentru a compensa epuizarea voluntarilor în războiul din Ucraina. Un decret semnat pe 8 decembrie permite chemarea unui număr nedefinit de rezerviști la serviciu obligatoriu și la „pregătiri militare” în 2026, relevă agenția de presă. Conform concluziilor Institutului american pentru Studiul Războiului, la care face trimitere Unian, este puțin probabil ca Putin să recurgă la o mobilizare largă, preferând recrutarea rezerviștilor pe termen lung. Decretul nu stabilește limite privind utilizarea rezerviștilor inactivi în operațiuni militare, oferind Kremlinului flexibilitate în desfășurarea lor, explică analiștii militari. Potrivit acestora, măsura ar putea permite formarea rapidă a trupelor și demobilizarea celor recrutați în 2022, dar crește riscurile politice pentru liderul rus.
La Teheran au început să fie distribuite pliante prin care bărbaților iranieni li se propune să se alăture armatei ruse în războiul din Ucraina, relatează Radio Free Europe. Potrivit postului de radio, pliantele sunt însoțite de oferte de până la 20.000 de dolari ca bonus pentru semnarea contractelor și de salarii lunare de aproximativ 2.000 de dolari pentru iranienii cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani. Ambasada Rusiei la Teheran a declarat că aceste pliante sunt false, iar Moscova contestă autenticitatea lor, subliniază jurnaliștii Radio Free Europe. Totuși, se știe că Rusia recrutează mii de străini din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Cuba pentru a lupta în Ucraina, menționează aceeași sursă.
Între timp, Camera Reprezentanților din Congresul SUA a aprobat proiectul de lege pentru finanțarea apărării naționale (NDAA) pentru 2026, cu un buget militar total de 900 de miliarde de dolari, dintre care 800 de milioane sunt alocate sprijinului pentru Ucraina, relatează The Guardian. Potrivit publicației, legea acordă o atenție specială securității europene, interzicând reducerea efectivelor americane din Europa sub 76.000 de militari pentru perioade mai lungi de 45 de zile și blocând scoaterea echipamentului militar-cheie de pe continent. Înainte de vot, șeful Camerei, Mike Johnson, a declarat, citat de The Guardian, că legea „restabilește puterea Americii, sprijină aliații și asigură menținerea SUA ca cea mai puternică armată din lume”. Votul a avut loc după publicarea noii strategii de securitate națională a SUA, care avertizează Europa asupra unui risc de „distrugere civilizațională” și confirmă sprijinul pentru forțele naționaliste de dreapta din UE, notează ziarul britanic. Liderii europeni speră ca Trump să revină la poziția privind responsabilitatea Rusiei pentru război, dar se pregătesc și pentru scenariul unei eventuale retrageri a sprijinului american pentru Ucraina, remarcă The Guardian.
Ambasadorii UE au aprobat miercuri, 10 decembrie, planul de eliminare treptată a importurilor de gaze rusești până la finalul anului 2027, informează AFP. Potrivit agenției de presă, textul de compromis va fi transmis Parlamentului European, care ar urma să îl supună votului la începutul anului 2026, înainte ca acesta să fie adoptat formal de Consiliul UE. Acordul prevede încetarea importurilor de GNL rusesc până la 25 aprilie 2026 pentru contractele pe termen scurt și până la 1 ianuarie 2027 pentru cele pe termen lung, detaliază AFP. În cazul gazului livrat prin conducte, interdicția va intra în vigoare la 17 iunie 2026 pentru contractele scurte și la 30 septembrie 2027 pentru cele lungi, cu posibilitatea devansării termenului dacă statele nu-și îndeplinesc obligațiile privind umplerea depozitelor. Documentul subliniază și necesitatea unor controale mai stricte pentru prevenirea ocolirii sancțiunilor impuse, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a finanța războiul, conchide AFP.
