Revista presei | Autoritățile și experții comentează avertismentele HUR privind intensificarea acțiunilor Kremlinului în regiunea transnistreană
În centrul atenției mass-media rămâne avertismentul lansat de serviciile de informații de la Kiev privind intensificarea acțiunilor Kremlinului în regiunea transnistreană, prin mobilizare, producția de drone și scoaterea armelor din depozite. Din presă mai aflăm că directori și profesori din 18 instituții de învățământ au fost sancționați din cauza copiatului la examene și că zeci de mii de cetățeni ai R. Moldova, care dețin și cetățenia României, au rămas fără buletine de identitate românești din cauza domiciliilor fictive.
Jurnal.md publică reacția ministrului apărării, Anatolie Nosatâi, despre informațiile apărute în presa de la Kiev, precum că Rusia își intensifică activitatea militară în regiunea transnistreană. Potrivit oficialului, în stânga Nistrului nu au loc acțiuni de mobilizare și de convocare a rezerviștilor. Anatolie Nosatâi a subliniat că structurile statului își îndeplinesc misiunea, monitorizând în permanență situația din regiune. „Faptul că se desfășoară activități în regiune este corect, au loc instruiri militare, trageri de zi, de noapte, și acestea în ultima vreme s-au intensificat”, a comunicat ministrul, citat de jurnal.md. Totuși, în opinia oficialului, aceste acțiuni au un caracter demonstrativ, fiind menite să mențină tensiunea. „Acesta este scopul lor, de a transmite un semnal, că sunt acolo, că fac ceva, dar utilitatea acestora este demult depășită”, a conchis ministrul apărării, în cadrul emisiunii de la Jurnal TV.
Și vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a comentat pentru NewsMaker, informațiile apărute în presa din Ucraina, potrivit cărora Rusia ar fi accelerat activitățile sale în regiunea transnistreană, inclusiv producerea de drone și infiltrarea unor agenți ruși pe teritoriul ucrainean. Oficialul a precizat că nu deține informații și că nu au fost observate astfel de acțiuni în stânga Nistrului. „Nu este mandatul nostru să discutăm cu cei din Ucraina subiectul respectiv. Avem instituțiile statului care au în gestiune aspectele de securitate. Ceea ce am reușit să aflăm de la colegii noștri care lucrează în domeniul de securitate, nu au observate acțiuni deosebite de cele ce au fost în perioada precedentă”, a spus oficialul, citat de NewsMaker.
Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX, a opinat, citat de TVR Moldova, că acțiunile Rusiei din regiunea transnistreană reprezintă o nouă tentativă de a destabiliza situația și de a crea panică. Expertul a amintit de alte acțiuni provocatoare din anul 2022: pancarte și recrutări de persoane. Iar Andrei Curăraru, expert în Securitate și Politici Publice din cadrul comunității WatchDog, a menționat, citat de TVR Moldova, că avertismente HUR (Serviciului de Informații Militare al Ucrainei) nu vin fără o bază faptică. În opinia expertului, un aspect separat este și aeroportul din regiune: se știe că s-a lucrat pentru restaurarea acestuia, a amintit Andrei Curăraru. Aeroportul poate fi utilizat inclusiv pentru lansarea de drone de capacități mai mari. Asta trebuie să ridice mai multe întrebări pentru RM, în special în gestionarea acelor mărfuri care sunt transmise în regiune, atrage atenția expertul citat de TVR Moldova.
Analistul politic Ion Tăbârță, este de părere că informațiile din presa ucraineană, precum că Rusia ar pregăti implicarea secretă a regiunii transnistrene în război, sunt logice și pot fi credibile. Aceste acțiuni au menirea de a pune presiune atât asupra Chișinăului, cât și a Kievului, a explicat expertul, citat de Radio Chișinău. Federația Rusă are interesul să-și fortifice pozițiile în regiunea transnistreană și cel mai probabil informațiile apărute în presa ucraineană nu sunt pe loc gol și se înscriu în logica acțiunilor Kremlinului, observă comentatorul politic.
Tot Radio Chisinau atrage atenția că militarizarea sistemului educațional și propaganda rusă în regiunea transnistreană reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale și a procesului de reintegrare. În context, autoritățile atrag atenția că procesul de reintegrare ar putea lua mai mult timp decât parcursul de aderare a R.Moldova la UE. Opinii în acest sens au fost exprimate la conferința anuală privind drepturile omului în regiunea transnistreană, organizată de Asociația PROMO-LEX, precizează postul de radio. Mihaela Șerpi, expertă în domeniul drepturilor omului subliniază că regimul de ocupație a transformat educațiadin stânga Nistrului în instrument de rusificare, militarizare și îndoctrinare, pregătind o generație loială față de un regim ilegitim și autoritar. Ea a avertizat că, în următorii 5-10 ani, acești copii vor deveni adulți, ceea ce va avea consecințe grave pentru procesul de reintegrare.
Nouă deținuți ar fi fost implicați într-o schemă de spargere a conturilor de mesagerie pentru a cere bani de la rudele victimelor – titrează Ziarul de Gardă. Publicația face referire la un comunicat de presă emis de Inspectoratul General de Poliție (IGP), potrivit căruia, membrii grupului, aflați în detenție, obțineau acces neautorizat la conturile de „WhatsApp” ale victimelor. Ulterior, contactau rudele acestora și solicitau transferuri urgente de bani. Sumele obținute ar fi fost direcționate către carduri bancare puse la dispoziție de complici aflați în libertate și ulterior redistribuite, pentru a ascunde proveniența ilegală a surselor financiare, dezvăluie ZdG. Prejudiciul total cauzat victimelor ar depăși 270 de mii de lei, precizează publicația.
Iar realitatea.md constată că fenomenul domiciliilor fictive lovește în plin moldovenii cu dublă cetățenie. Tot mai mulți sunt opriți la intrarea în România sau în Spațiul Schengen, unde polițiștii de frontieră le rețin buletinul românesc după ce sistemele informatice indică faptul că domiciliul trecut în acte a fost anulat. Datele oficiale sunt alarmante: doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie, observă sursa citată. Ani la rând, legislația românească a permis ca zeci sau chiar sute de persoane să își stabilească domiciliul la aceeași adresă, fără verificări reale. Funcționarii nu puteau refuza cererea și nici nu aveau competența de a investiga dacă oamenii locuiau efectiv acolo, mai scrie realitatea.md, citând presa de peste Prut.
Numeroase instituții de presă scriu despre sancțiunile stabilite după fraudele de la examenul gimnazial 2025. Directori și profesori din 18 instituții de învățământ au fost pedepsiți în urma anchetelor pornite după identificarea testelelor suspecte de copiere, precizează TV8. Cazurile au fost depistate în Briceni, Criuleni, Edineț, Fălești, Orhei, Rezina, Sîngerei, Taraclia, precum și în municipiile Bălți și Chișinău, notează sursa citată. Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, citat de presa națională, șapte direcții raionale au aplicat sancțiuni disciplinare. Un director și-a dat demisia, iar alți 10 directori și 12 asistenți de examen au primit avertismente sau mustrări pentru neregulile din sălile de examen.
Între timp, organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă,notează NewsMaker. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere, notează sursa citată. „Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.
Ce alege Republica Moldova la capitolul materiale scoase din uz: să le valorifice ca resurse sau să le îngroape ca deșeuri? – analizează Agora. Iuliana Cantaragiu, expertă în politici de mediu, atrage atenția că progresul tehnologic este însoțit de schimbarea continuă a echipamentelor. „Dar aceste transformări au un efect colateral simplu: pentru fiecare nouă tehnologie, o aruncăm pe cea veche. Uneori o păstrăm prin cutii și debara, dar cel mai des ajunge la gunoi. (...) Țări ca Finlanda depozitează doar 2% din deșeuri și valorifică restul de 98%. Nu pentru că sunt mai norocoase, ci pentru că au ales să vadă în deșeuri o resursă, nu o povară. Cum vrem să privim deșeurile: ca problemă sau ca oportunitate? Acestea sunt întrebări la care trebuie să răspundă o țară care își dorește dezvoltare, independență energetică și industrie competitivă, semnalează experta.
