Revista presei internaționale | SUA, Ucraina și Europa se pregătesc de o nouă rundă de negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean
Presa internațională urmărește evoluțiile negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina și evidențiază tensiunile dintre SUA, Europa și Rusia în privința planurilor de pace. În paralel, Uniunea Europeană se concentrează pe menținerea blocării activelor rusești și pe creșterea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în timp ce divergențele privind strategia transatlantică devin tot mai vizibile.
Mâine, la Paris, este programată o întâlnire între înalți oficiali ai SUA, Ucrainei, Franței, Germaniei și Marii Britanii pentru a discuta „planul de pace” pentru Ucraina, propus de președintele american Donald Trump, relatează Axios. Ucraina și statele europene vor fi reprezentate de consilierii lor pentru securitate națională, însă nu este clar cine va reprezenta partea americană, scrie publicația. Potrivit acesteia, negocierile sunt gestionate în prezent de emisarul prezidențial Steve Witkoff și de Jared Kushner, iar Kievul și liderii europeni insistă pentru o discuție comună cu Trump. Răspunsul Ucrainei la ultima versiune a planului conține idei noi despre modul de rezolvare a disputelor legate de teritorii și de centrala nucleară Zaporojie, conchide Axios.
Ucraina ar putea să-și retragă trupele din Donbas, însă doar dacă Rusia va face același lucru, titrează The Telegraph. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat, citat de publicație, că Washingtonul promovează ideea unei „zone economice libere” între pozițiile militare ale Ucrainei și Rusiei. El a subliniat că nu are mandat să cedeze teritorii Rusiei și nu va acționa împotriva voinței ucrainenilor, dar a cerut echipei de negociere să lucreze constructiv cu propunerile americane, notează The Telegraph. Publicația amintește că emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, insistă asupra unor concesii din partea Ucrainei, inclusiv asupra cedării Donbasului.
Europa trebuie să crească substanțial sprijinul pentru Ucraina dacă dorește să evite o victorie a Rusiei, scrie The Wall Street Journal. Ziarul atrage atenția că, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, insistă asupra încheierii războiului ruso-ucrainean prin negocieri, Europa se vede marginalizată, deși contribuțiile sale militare rămân insuficiente. The Wall Street Journal subliniază că, în septembrie și octombrie, statele europene au alocat sub 5 miliarde de dolari pentru sprijin militar, insuficient pentru a compensa reducerea ajutorului american. Deși Ucraina și-a intensificat producția proprie de armament, ea depinde în continuare de sisteme esențiale furnizate de SUA, precum cele de apărare aeriană Patriot, remarcă The Wall Street Journal.
Ucraina încearcă din răsputeri să facă față planurilor de pace distructive ale Statelor Unite, titrează, The Economist. Ziarul notează că inițiativele președintelui american Donald Trump de a încheia războiul din Ucraina urmează același tipar: Washingtonul propune concesii favorabile Kremlinului, Kievul și aliații încearcă să le atenueze, iar Rusia respinge compromisul. Ultimul exemplu este refuzul lui Volodimir Zelenski de a accepta cedări teritoriale fără garanții de securitate, ceea ce a generat presiuni suplimentare asupra Ucrainei, subliniază publicația. Declarațiile lui Trump privind necesitatea unui acord rapid pun presiune psihologică pe Kiev, în timp ce discuțiile americane privind posibile acorduri economice cu Rusia provoacă îngrijorare în Europa, observă The Economist. Moscova tratează eventualele concesii teritoriale ca pe un instrument de subordonare politică a Ucrainei, nu ca pe o cale reală către pace, conchide publicația.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să intervină în procesele democratice europene, subliniind că doar alegătorii decid cine conduce o țară, relatează AFP. Agenția de presă notează că șeful executivului de la Berlin a reacționat la afirmațiile din Strategia de Securitate a SUA, potrivit cărora Europa ar fi în pericol de „distrugere civilizațională”, idee care a fost preluată de lideri de extremă dreapta și de Rusia. Von der Leyen a explicat că aceste presiuni externe reprezintă unul dintre motivele pentru care UE a propus inițiativa „Scutul democrației”, menită să combată ingerințele străine, inclusiv în mediul online. Ea a adăugat că relațiile transatlantice rămân importante, însă Europa trebuie să își afirme propria forță și unitate, remarcă AFP.
Comisia Europeană își propune să convingă statele membre să aprobe azi prelungirea înghețării activelor rusești, transmite Bloomberg. Decizia va fi luată prin vot majoritar al țărilor UE, nu prin unanimitate, pentru a evita blocajul Ungariei sau altor state, remarcă agenția de presă. Potrivit Bloomberg, această măsură va menține în Europa aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești. Decizia este separată de discuțiile privind utilizarea fondurilor pentru a acorda împrumuturi Ucrainei, care are nevoie de 135 de miliarde de euro în următorii doi ani, detaliază aceeași agenție de presă. Planul Comisiei Europene prevede folosirea acestor fonduri pentru sprijin economic și militar, în așa fel ca banii să fie recuperați doar dacă Rusia va plăti despăgubiri. Liderii UE intenționează să semneze acordul de împrumut pe 18 decembrie, deși Belgia, care deține majoritatea activelor rusești, are rezerve juridice privind dreptul Moscovei de a revendica activele, conchide Bloomberg.
