Revista presei | Bugetul pentru 2026: Unde vor merge cei mai mulți bani? Chișinăul încearcă să rupă Autonomia Găgăuză din brațele lui Ilan Șor
Presa națională își focalizează atenția asupra proiectului bugetului de stat pentru anul 2026, votat de Parlament în prima lectură. Vulnerabilitatea argiculturii în fața schimbărilor climatice, dar și instabilitatea domeniului energetic în regiunea transnistreană sunt alte subiecte abordate în mass-media.
După aproape cinci ore de dezbateri în plen, proiectul Guvernului a fost susținut doar de deputații PAS, cu 54 de voturi, notează TVR Moldova. Opoziția a criticat modul în care au fost distribuiți banii, iar ministrul Finanțelor a promis că pentru anul viitor se prevede o creștere economică de 2,4%, lucru pe care îl vor resimți și cetățenii, observă postul de televiziune. Investițiile capitale vor crește cu 55%, în timp ce Fondul pentru agricultori se va majora cu 600 de milioane de lei, mai scrie TVR Moldova. Sursa citată precizează că pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial se vor investi cu 500 de milioane de lei mai mult, iar pentru modernizarea educației școlare și universitate – mai mult cu 400 de milioane de lei.
Jurnal.md atrage atenția că în anul 2026 urmează a fi alocați mai mulți bani pentru sectorul medical: bugetul pentru asistența medicală și compensarea medicamentelor va crește, notează aceeași publicație.
„Agricultura, între revoltă și promisiuni”. Critici dure în Parlament și promisiuni de la Guvern, titrează Moldova 1. Problema agriculturii a generat un schimb de poziții dure între opoziție și Guvern, notează sursa citată. În timp ce deputatul Serghei Ivanov acuză autoritățile că ignoră agricultura în bugetul pentru 2026 și tratează fermierii „cu cinism”, ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, susține că statul pregătește măsuri de sprijin și instrumente noi pentru gestionarea riscurilor climatice, mai scrie postul public de televiziune.
Mold-Street notează în context, că în ultimii 25 de ani, secetele au adus prejudicii de circa 2 miliarde de dolari economiei R. Moldova. Publicația face referire la un raport al Băncii Naționale a Moldovei, care a elaborat și o foaie de parcurs pentru reziliență la schimbările climatice.
În vizorul presei rămâne și situația incertă din stânga Nistrului. Eugen Muravschi, expert în domeniul energetic, constată că regiunea transnistreană trăiește de pe o zi pe alta și nimeni nu poate garanta că nu se va repeta criza energetică de iarna trecută. Eugen Muravschi a mai spus în cadrul emisiunii „Dosar Transnistrean” de la Radio Chișinău, că cea mai bună și reală soluție ar fi ca Tiraspolul să accepte ajutorul oferit de UE sub formă grant. Faptul că regimul a ales o schemă nesigură de livrare a gazelor în regiune denotă obediența liderilor separatiști față de Kremlin, în detrimentul populației din stânga Nistrului, constată expertul.
Iar Ziarul de Gardă atrage atenția că în contextul parcursului de integrare europeană, integritatea teritorială a R. Moldova devine un subiect tot mai important. Recent, autoritățile de la Chișinău au anunțat că lucrează la o nouă strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, după ce formatul de negocieri „5+2” a devenit „nefuncțional”. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că este nevoie de o abordare actualizată, adaptată realităților politice și de securitate, precizează ZdG. Intervievat de publicație, Grigore Guzun, expert Watchdog în securitate , opinează că procesul de reintegrare a regiunii transnistrene a început odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care a schimbat fundamental logica economică a regiunii. Prin integrarea companiilor transnistrene în regimul comercial al UE, acestea au devenit parte a aceluiași spațiu economic și normativ cu R. Moldova, explică expertul.
Anatol Țăranu, analist politic: Cred că, în primul rând, autoritățile trebuie să identifice formatul, unul internațional, pentru încheierea problemei transnistrene. Rusia continuă să fie un actor extrem de important, dacă nu chiar cel mai important, în ceea ce ține situația politică. Din acest motiv, nu este clar cum Rusia ar putea să fie introdusă în acest nou format. (…) UE ar putea să ne ajute substanțial în această privință, dar poziția Statelor Unite este, la fel, foarte importantă. Atât timp cât nu este soluționată problema transnistreană și nu s-a produs o reintegrare efectivă, e foarte greu de vorbit, inclusiv și despre o perspectivă clară de integrare europeană a R. Moldova. La Bruxelles se găsesc destul de mulți politicieni care afirmă că problema transnistreană nu poate fi un impediment pentru aderarea în UE, dar acestea sunt mai mult declarații politice. Când se va ajunge la etapa în care trebuie concret de soluționat problema aderării R. Moldova în UE, problema transnistreană va fi un impediment foarte serios, care ar putea să blocheze integrarea, consideră Anatol Țăranu, intervievat de ZdG.
Chișinăul încearcă să rupă Autonomia Găgăuză din brațele lui Ilan Șor, iar pentru asta a decis să monitorizeze îndeaproape campania electorală pentru alegerile Adunării Populare de la Comrat, planificate pentru 22 martie, notează TV8. Așa cum legislația locală nu a fost ajustată la noul Cod Electoral al Republicii Moldova, CEC anunță că va avea grijă ca acesta să fie implementat și în Autonomia Găgăuză, iar asta înseamnă mai puțin spațiu de manevră pentru oamenii lui Șor, menționează postul de televiziune. Experții cred că totuși, funcționalitatea comisiei electorale din regiune rămâne o provocare, observă TV8. „ Problema este cum vor putea fi găsite persoane competente care vor dori să ocupe această funcție pentru doar câteva luni pentru că odată cu finalizarea alegerilor expiră și mandatul Comisiei Electorale restabilite”, a menționat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan, citat de TV8.
Costuri în creștere, finanțări suplimentare: Cum se construiesc drumurile în R. Moldova? – analizează TVR Moldova. Postul de televiziune constată că multe drumuri naționale din Republica Moldova sunt un adevărat test de răbdare pentru șoferi: aflate în reparații de ani de zile, iar unii antreprenori au renunțat la lucrări sau cer finanțări suplimentare pentru a-și duce la bun sfârșit contractele cu statul, explică autorul articolului. Din reportajul publicat de TVR MOLDOVA aflăm care sunt proiectele de infrastructură care bat pasul pe loc.
Vocea Basarabiei relatează că la Otaci este în curs de construire un nou sector al Poliției de Frontieră, proiect strategic destinat modernizării infrastructurii de securitate la granița de nord a Republicii Moldova și îmbunătățirii serviciilor pentru cetățeni. Sediul va deservi Direcția regională Nord și va respecta standardele europene și cerințele acquis-ului Schengen. Investiția totală este estimată la 32,5 milioane de lei, precizează sursa citată. Proiectul este finanțat de Comisia Europeană, cofinanțat de Guvernul Republicii Moldova și implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, menționează Vocea Basarabiei.
Alertă de bombă la trenul București–Kiev, în Republica Moldova. Alarma s-a dovedit falsă, titrează RFI. Potrivit Poliției de Frontieră din Republica Moldova, a fost declanșată procedura de alertă „Exploziv BRAVO” la Sectorul Otaci, după ce autoritățile feroviare ucrainene au transmis o informație privind o posibilă minare a trenului internațional București–Kiev. Potrivit informațiilor transmise de Ukrzaliznytsia, o persoană ar fi apelat linia verde și ar fi anunțat că trenul ar fi minat. Echipe specializate au fost mobilizate la fața locului pentru a verifica trenul, zona și infrastructura feroviară, pentru a garanta siguranța pasagerilor. În urma verificărilor, autoritățile au anunțat că nu au fost găsite obiecte suspecte. Alarma s-a dovedit a fi falsă, relatează RFI.
Iar Agora transmite că vârsta medie a consumatorilor de droguri în R. Moldova este de 25 de ani. Datele oficiale arată și o schimbare a „pieței”: drogurile sintetice sunt dominante, iar comercializarea s-a mutat aproape integral în mediul online, observă publicația. Creșterea semnificativă a cantității de droguri depistate în 2025 se datorează unei operațiuni internaționale de amploare, notează Agora. Direcția investigare criminalitate transfrontalieră a Poliției de Frontieră, de comun cu PCCOCS, Eurojust și Europol, a destructurat o rețea transnațională specializată în producerea și traficul de amfetamină și metamfetamină, prin identificarea și documentarea a patru laboratoare clandestine active în Republica Moldova, Polonia și Ungaria, precum și prin reținerea a 16 persoane în cinci state europene, mai scrie Agora.
