Situația din autonomia găgăuză s-a deteriorat semnificativ: pierde sprijinul UE și Turciei, iar proiectele sociale dispar
Situația din autonomia găgăuză s-a deteriorat semnificativ pe parcursul acestui an. Găgăuzia nu a ieșit din izolare, relațiile cu Chișinăul nu au fost restabilite, iar controlul politic este în continuare exercitat de fugarul Ilan Șor, chiar dacă acesta și-a redus majoritatea proiectelor sociale. În 2026, ar urma să aibă loc alegerile pentru Adunarea Populară, legislativul local, însă rezultatele și chiar desfășurarea acestora rămân sub semnul întrebării.
Totodată, programul de activitate al Comitetului Executiv, aprobat anul trecut și valabil până în 2027, intitulat „Găgăuzia. Ținutul visurilor”, nu a fost pus în practică, iar perspectivele autonomiei rămân incerte. Bașcana Evghenia Guțul, ale cărei promisiuni electorale au stat la baza documentului, se află în prezent în detenție, însă continuă formal să conducă autonomia.
„În program era prevăzută suma de 500 de milioane de euro. O sumă colosală, în opinia mea. Dar nu era indicat de unde ar urma să provină acești bani. În general, pe parcursul acestui an nu au existat investitori internaționali mari”, a declarat corespondentul postului Moldova 1 de la Comrat, Petru Garciu, la emisiunea Scaner .
Potrivit lui Garciu, chiar și denumirea documentului a stârnit controverse în Adunarea Populară a Găgăuziei.
„«Găgăuzia – ținutul visurilor» era, de fapt, un slogan electoral. Un document oficial nu ar trebui să poarte un asemenea titlu. La adoptarea acestuia, au existat deputați care au spus clar: nu putem aproba un document cu o asemenea denumire. Trebuie să fie prevăzute obiective concrete și indicată clar sursa de finanțare. Nimic din toate acestea nu a existat. Într-un an nu s-a făcut nimic”, a constatat jurnalistul, care a analizat situația din Găgăuzia, la postul public de televiziune.
Proiecte începute înainte de alegeri și abandonate ulterior
Petru Garciu a amintit că singurele acțiuni vizibile au avut loc înaintea alegerilor locale din 2023.
„Înaintea lor, au început să fie împărțiți bani pentru proiecte de infrastructură – câte un kilometru aici, 500 de metri dincolo - în Găgăuzia, Taraclia. După aceea, proiectele au dispărut complet. Acesta a fost singurul lucru realizat. Ulterior, primarii nu au mai văzut nimic”, a precizat corespondentul Moldova 1.
Un episod simbolic, potrivit jurnalistului, a fost întâlnirea primarilor cu Ilan Șor, transmisă pe ecran în sala Comitetului Executiv de la Comrat.
„Dmitri Constantinov, președintele Adunării Populare, stătea în prezidiu, iar pe ecran a apărut Ilan Șor, care le promitea că va fi una, va fi alta. Unii au crezut, alții nu. În final, nu a fost nimic. Niciun proiect din fonduri extrabugetare”, a afirmat Garciu.
Găgăuzia a pierdut sprijinul UE și al Turciei
Potrivit jurnalistului, autonomia nu doar că nu a beneficiat de investițiile promise, dar a pierdut și sprijinul donatorilor externi.
„Găgăuzia a pierdut donatori serioși – în special proiecte ale Uniunii Europene, implementate prin Comitetul Executiv. Prin primării au mai existat granturi, dar la nivel regional totul s-a oprit. La fel și cu Turcia, care a fost un partener important”, a accentuat jurnalistul.
Retragerea partenerilor internaționali a fost însoțită și de scăderea veniturilor proprii ale autonomiei.
„Efectul acestor doi ani este, din păcate, extrem de negativ pentru autonomie”, a punctat Petru Garciu.
Conceptul a fost creat doar pentru a atrage voturi
Întrebat despre promisiunile privind construirea de fabrici, a unui tehnoparc, a unui stadion ultramodern la Vulcănești, a unui aeroport și crearea a mii de locuri de muncă, jurnalistul a fost categoric: „Nu, desigur că nu există nimic din toate acestea. Și nici nu avea de unde să apară. Conceptul a fost creat doar pentru a atrage voturi. După aceea, s-a trecut la discursul: «ni se pun piedici, Chișinăul nu ne permite»”.
Potrivit lui Garciu, retragerea proiectelor sociale ale lui Ilan Șor a fost resimțită dur în regiune.
„Într-un sat din Taraclia nu există niciun magazin. Magazinele ambulante ale lui Șor veneau o dată pe săptămână. Pentru oameni era un adevărat eveniment. Acum nu mai vine, iar asta este o problemă reală pentru ei, indiferent de politică”, a spus el.
În Găgăuzia, impactul a fost și mai mare.
„Circa 24.000 de persoane primeau lunar câte 2.000 de lei. Oamenii s-au obișnuit cu acești bani. Retragerea lor nu putea trece ușor”, a precizat jurnalistul.
Petru Garciu a atras atenția asupra lipsei demisiilor la nivelul conducerii autonomiei, în condițiile în care Ilan Șor a anunțat retragerea sprijinului politic pentru oamenii săi. Potrivit jurnalistului, bașcana Evghenia Guțul, care se află în detenție, ar fi trebuit să fie prima care să renunțe la funcție. Cu toate acestea, activitatea simbolică a administrației continuă, inclusiv prin participări la evenimente publice de la distanță.
Totodată, Garciu consideră că și Comitetul Executiv ar trebui demis, întrucât acesta ar fi acționat în deplină concordanță cu interesele lui Ilan Șor, inclusiv prin implicarea în acțiuni politice și proteste. Potrivit jurnalistului, așteptarea ca membrii conducerii să renunțe benevol la funcții și la beneficiile aferente este una nerealistă, iar responsabilitatea pentru o eventuală schimbare revine Adunării Populare a Găgăuziei.
Petru Garciu a mai precizat că declarațiile recente ale lui Ilan Șor privind retragerea sprijinului politic au un caracter tactic și reprezintă, mai degrabă, o pauză strategică înaintea alegerilor viitoare, decât o intenție reală de retragere din viața politică a regiunii.
„Se creează impresia că Șor manipulează prin aceste declarații și că nu intenționează să plece nicăieri. Este doar o pauză de respiro, probabil pentru a-și curăța imaginea unor protejați politici, înainte de alegeri”, a afirmat el.
Totodată, Petru Garciu nu exclude ca Ilan Șor să se retragă complet, dar este convins că influența Rusiei oricum va rămâne puternică în regiune.
„Nu știm exact care este situația lui Ilan Șor. Este posibil ca R. Moldova să nu-l mai intereseze deloc. De ce nu? Dacă pentru el banii sunt cel mai important lucru, vedem ce se întâmplă în Kârgâzstan: se deschid magazine, se lansează proiecte. Tot ceea ce funcționa aici, ceea ce implementa cu bani proveniți, evident, din Rusia, este aplicat acum acolo. Este foarte posibil ca Șor să fi părăsit Moldova. Iar în locul lui va apărea altcineva”, a concluzionat jurnalistul.
CITIȚI ȘI:
