Revista presei | R. Moldova demarează discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri cu UE; Statul recuperează activele Lukoil-Moldova de la Aeroport
Presa națională scrie că Republica Moldova face încă un pas important în procesul de aderare la UE. Instituțiile mass-media anunță între timp că statul urmează să preia infrastructura petrolieră de la Aeroport și refuză investiția companiei ruse Lukoil. Mai multe publicații notează că Tiraspolul reintroduce stare de urgență în economie.
Presa națională anunță că Republica Moldova demarează discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri pentru aderarea la UE. Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat, citată de Moldpres, că, în această etapă, dialogul se va desfășura pe trei dintre cele șase grupuri de capitole de negocieri, considerate nucleul procesului de aderare. Potrivit vicepremierului, clusterele „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe” - sunt esențiale pentru orice stat candidat, întrucât vizează consolidarea statului de drept, funcționarea economiei de piață și alinierea la politica externă și de securitate a Uniunii Europene, precizează agenția de presă.
Iar IPN scrie că Republica Moldova își propune să devină o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale, inclusiv pentru gazul natural lichefiat din Statele Unite, care ajunge în Grecia și este transportat mai departe spre Ucraina. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei conferințe comune cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, susținută cu ocazia vizitei de lucru a șefei statului la Atena, precizează IPN. Șefa statului a subliniat că R. Moldova a sprijinit acest demers prin reducerea la jumătate a tarifelor de tranzit, măsură care face ruta mai atractivă și mai viabilă din punct de vedere comercial, contribuind totodată la sprijinirea Ucrainei și la consolidarea securității energetice regionale, mai scrie IPN.
Și analistul politic Ion Tăbârță a remarcat în cadrul emisiunii Ora de Vârf de la Radio Chișinău că Grecia joacă un rol-cheie în tranzitul gazelor naturale către Europa, fiind un nod important pentru rutele care leagă regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud și sud-estul continentului european. În acest sens, dialogul cu autoritățile de la Atena este văzut drept un pas important pentru diversificarea surselor și întărirea securității energetice a țării, conchide Ion Tăbârță. „S-a discutat subiectul energetic și cum Rep. Moldova să fie conectată la aceste hub-uri europene de gaze naturale, ori Grecia joacă un rol foarte important în calitate de nod, în calitate de stat de tranzit a diferitelor trasee de gaze naturale spre Europa și, de fapt, în diferite direcții ale Europei”.
De pe primele pagini ale presei naționale mai aflăm că statul preia infrastructura petrolieră la Aeroport și refuză investiția companiei ruse Lukoil. Agora notează că Republica Moldova va deveni proprietar al infrastructurii petroliere de pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, în termen de 20 de zile. Decizia vine după ce Consiliul pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului a refuzat aprobarea activității investiționale a SRL „Lukoil-Moldova” și a dispus revenirea la situația anterioară anului 2005, precizează publicația. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, care a declarat că măsura este necesară pentru asigurarea funcționării aerogării și pentru „protejarea securității naționale”, observă publicația.
Mai multe intituții media scriu între timp că Tiraspolul reintroduce stare de urgență în economie. Portalul Deschide.md notează că un decret în acest sens urmează să fie semnat în timpul apropiat de liderul regimului separatist, Vadim Krasnoselski. Potrivit presei din regiune, motivul pentru revenire la starea de urgență este legat de dificultăți în cadrul procesului de livrare a gazelor naturale, observă sursa citată. După semnarea „decretului”, acesta va fi expediat către așa-zisul Soviet Suprem pentru examinare și aprobare. Anterior, așa-zisul ministru al economiei, Serghei Obolonik, declara că problemele cu livrările de gaz în Transnistria sunt legate de reducerea ritmului efectuării operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene. Astfel, pentru a asigura pe deplin populația regiunii cu gaze, au fost introduse restricții pentru sectorul industrial. În acest sens, scrie IPN, trei mari întreprinderi din regiune au fost trimiși în șomaj tehnic – Combinatul de Ciment din Rîbnița, combinatul textil „Tirotex” și Uzina Metalurgică Moldovenească.
Bula gazului ieftin s-a spart: Cum trăiește Transnistria de un an fără gaz rusesc ieftin și ce urmează în 2026? – e titlul unei analize realizate de Newsmaker. După cum a explicat la începutul săptămânii directorul interimar al MoldovaGaz, Vadim Ceban, instabilitatea vine din mai mulți factori simultan: achiziții fragmentate – chiar și trei loturi de gaz pe lună – și verificările efectuate de băncile europene asupra companiilor prin intermediul cărora Rusia achită aceste livrări. Asta înseamnă că economia transnistreană funcționează de la un lot de gaz la altul: fiecare problemă de plată sau orice întârziere în verificările bancare din Europa se poate transforma imediat într-un nou risc de criză energetică pentru întreaga regiune, constată funcționarul.
Autoritățile de la Chișinău trebuie să fie mai atente atunci când vin cu mesaje care vorbesc despre faptul că Transnistria ar putea fi lăsată în urmă în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru că politicienii pro-ruși interpretează imediat aceste mesaje ca semnal că Republica Moldova ar putea renunța la Transnistria, or nu este așa, declară la RFI Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. RFI amintește în context că vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Valeriu Chiveri, a declarat săptămâna trecută la un eveniment public că Republica Moldova planifică să separe procesul de reintegrare a Transnistriei de parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Invitată la Moldova Zoom, Angela Grămadă spune că cei 350 de mii de locuitori ai regiunea transnistreană, care sunt cetățeni moldoveni, nu pot fi lăsați în afara proceselor de integrare europeană. „După anul 2022, Uniunea Europeană nu ne-a obligat niciodată să decuplăm Transnistria, din contra, am fost încurajați să tratăm procesul de integrare europeană unitar. Da, liderii europeni au subliniat că trebuie scoase trupele ruse din Transnistria, dar asta nu înseamnă că regiunea va fi piatra care va trage Republica Moldova în jos”, spune Angela Grămadă.
Moldova 1 semnalează că situația din autonomia găgăuză s-a deteriorat semnificativ pe parcursul acestui an. Găgăuzia nu a ieșit din izolare, relațiile cu Chișinăul nu au fost restabilite, iar controlul politic este în continuare exercitat de fugarul Ilan Șor, chiar dacă acesta și-a redus majoritatea proiectelor sociale. În 2026, ar urma să aibă loc alegerile pentru Adunarea Populară, legislativul local, însă rezultatele și chiar desfășurarea acestora rămân sub semnul întrebării, atrage atenția autorul articolului. Corespondentul postului Moldova 1 de la Comrat, Petru Garciu, constată că declarațiile recente ale lui Ilan Șor privind retragerea sprijinului politic au un caracter tactic și reprezintă, mai degrabă, o pauză strategică înaintea alegerilor viitoare, decât o intenție reală de retragere din viața politică a regiunii.
Vladimir Plahotniuc a declarat că o să vină în calitate de martor în dosarul numit „Kuliok”, în care fostul președinte al țării, Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, scrie Ziarul de Gardă. Plahotniuc și-a făcut declarațiile în sala de judecată, unde este examinat dosarul numit generic „Frauda bancară”. Publicația amintește că pe 18 mai 2022, Procuratura Generală a dispus inițierea urmăririi penale în așa numitul dosar „Kuliok”, după ce, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, primea o pungă neagră de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în timpul unei discuții dintre cei trei, filmată.
Din presă mai aflăm că astăzi cadrele didactice și angajații din educație și cercetare din întreaga țară organizează o acțiune de protest, cu foi albe în școli: o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală, cerând majorarea salariilor, comentează jurnal.md. Protestul are loc în ziua în care Comisiile parlamentare discută proiectul Legii Bugetului de Stat, remarcă publicația.
În fine, presa națională atrage atenția la avertismentul făcut de Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, potrivit căruia solicitanții de cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar. „Conform unui decret prezidențial, semnat la Moscova (nr. 821 din 5 noiembrie 2025), anumite categorii de străini care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință care să ateste inaptitudinea pentru armată. Deși autoritățile ruse vorbesc despre „condiții speciale” pentru moldoveni, aplicarea acestora nu este clară, atrag atenția autoritățile. În practică, există riscul ca persoanele să fie presate să accepte obligații militare”, se arată în comunicatul emis de MAE, citat de Realitatea.
