Revista presei | R. Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul UE
Presa națională analizează importanța și contextul în care R. Moldova a deschis discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri pentru aderarea la UE. În ce moment R. Moldova și Ucraina ar putea trece la faza discuțiilor oficiale de aderare la UE, este o altă întrebare la care caută răspuns intituțiile de presă.
Radio Chisinau scrie că decizia de lansare a discuțiilor tehnice pe primele grupuri de capitole din viitorul tratat de aderare la UE este una corectă, care îi va permite R. Moldova să avanseze în procesul de negocieri până la decizia politică a liderilor statelor europene. „Am decis să începem negocierile tehnice fără a aștepta un anunț oficial politic, ceea ce considerăm o decizie corectă, deoarece astfel nu pierdem timp în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a menționat analistul politic Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău.
Deschiderea negocierilor tehnice pe primele trei clustere reprezintă un semnal clar că Republica Moldova se află pe traiectoria corectă spre aderarea la Uniunea Europeană, cu condiția menținerii ritmului reformelor. Declarația aparține eurodeputatului român, Eugen Tomac, citat de postul public de televiziune, Moldova 1. „UE își dorește să avanseze în relația cu Republica Moldova pe linia integrării europene. S-a găsit această formulă care este un pas uriaș în față și aici trebuie subliniat efortul pe care l-au făcut Guvernul și președinta Maia Sandu în îndeplinirea reformelor privind apropierea de Uniunea Europeană. (...) Este bine că încep negocierile tehnice pe acest palier, pentru că reforma în domeniul justiției este una esențială și care necesită foarte mult timp. S-au făcut progrese, dar nu este suficient”, a menționat Eugen Tomac.
Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, într-un interviu la RFI. Potrivit oficialului, deși deschiderea negocierilor de aderare este o decizie politică ce urmează să fie luată de statele membre ale UE, responsabilitatea autorităților de la Chișinău este să mențină ritmul reformelor interne.
Republica Moldova este încă departe de a fi eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar progresul depinde de pregătirea internă și de implementarea măsurilor prevăzute în Programul național de aderare. Declarația aparține președintelui Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari și a fost făcută în cadrul unui interviu pentru IPN. Întrebat dacă blocajele legate de aderarea Ucrainei, inclusiv poziția Ungariei, pot influența indirect parcursul european al Republicii Moldova, Marcel Spatari a precizat că poziția Budapestei față de Kiev, în primul rând, afectează deschiderea negocierilor politice cu Ucraina. „În acest context, Republica Moldova susține continuarea negocierilor și progresul Ucrainei. Recunoaștem că această fereastră de oportunitate se datorează agresiunii ruse din Ucraina și contextului geopolitic actual”, a mai adăugat oficialul.
Deutsche Welle publică o analiză „despre prețul solidarității cu Ucraina”, în procesul de aderare la UE. Editorialistul Vitalie Călugăreanu notează că deocamdată nu există consens la nivelul UE în privința decuplării Moldovei de Ucraina în faza deschiderii oficiale a negocierilor pe clustere. Nu doar Ungaria blochează procedura pentru Moldova prin opoziția regimului Orban față de Ucraina, observă autorul articolului. „Oficial, Ungaria nu se opune aderării Moldovei la UE. Ungaria blochează Ucraina. Dar există state membre ale UE care se simt amenințate militar de Rusia și care percep rezistența Ucrainei ca pe o garanție reală de securitate pentru sine. Aceste țări consideră că o eventuală decuplare a Moldovei de Ucraina ar fi percepută ca o abandonare a Ucrainei de către UE, iar asta ar demoraliza foarte mult Kievul, mai ales în contextul presiunilor distopice asupra lui Volodimir Zelenski din partea SUA pe tema războiului”, constată Vitalie Călugăreanu. Totuși, deschiderea negocierilor „neoficiale” sau „tehnice” UE-Moldova pe clusterele 1, 2 și 6 (statul de drept, combaterea corupției, consolidarea instituțiilor democratice, piața internă și afacerile externe) oferă Chișinăului posibilitatea să înainteze în ritm accelerat pe întrunirea condițiilor de aderare ca și cum negocierile ar fi fost deschise oficial, observă autorul articolului. „Chișinăul va beneficia de tot sprijinul financiar și tehnic necesar pentru modernizarea țării și realizarea reformelor pentru aderare, doar că formal se așteaptă consens la nivelul UE în privința deblocării situației legate de Ucraina. În acest sens, toate speranțele sunt legate de alegerile din 2026 din Ungaria. Dacă aceste alegeri nu vor genera o schimbare de atitudine a Ungariei în cadrul UE față de Ucraina, Bruxellesul va trebui să identifice mecanisme noi care să asigure extinderea Uniunii”, concluzionează DW.
Soarta Europei depinde de modul în care se va încheia războiul din Ucraina – scrie Cotidianul, citând avertismentul făcut de președinta Maia Sandu, în cadrul Conferinței diplomatice pentru instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina, desfășurată la Haga. „De modul în care se va încheia acest război depinde dacă Europa va avea stabilitate sau se va confrunta cu noi războaie”, a subliniat șefa statului.
Între timp, Ziarul de Gardă relevă că Primăria Chișinău vinde la licitații de milioane terenuri care-i aparțin doar pe hârtie. Potrivit publicației, autoritățile locale vor să vândă două terenuri, care în realitate, sunt îngrădite și folosite de mai multe persoane care locuiesc în preajmă. Pe ambele terenuri se înalță construcții auxiliare și sunt în mijlocul unor litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, atrage atenția ZdG.
Iar Europa Liberă atrage atenția că deși prevenția bolilor este declarată prioritate în R. Moldova, aceasta este finanțată simbolic. Pentru anul 2026, în fondul măsurilor de profilaxie a bolilor sunt planificate 70 de milioane de lei, de peste 200 de ori mai puțini bani decât pentru serviciile medicale. Specialiștii spun că alocările sunt disproporționate și că, de fapt, să previi este mult mai eficient decât să tratezi. Mihail Pîsla, conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică remarcă în context că un leu investit în profilaxie economisește 8-9 lei care ulterior vor fi plătiți pentru tratament.
Presa națională relatează și despre acțiunea desfășurată de cadrele didactice din R. Moldova, care cer majorarea salariilor. „Cu coli albe în mâini, profesorii din mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova și-au început ziua de muncă printr-un gest simbolic. Cadrele didactice au citit public un articol din Constituție și au cerut alocări mai mari din bugetul de stat pentru creșterea salariilor”, relatează Agora. Potrivit Federației Sindicale a Educației și Științei, coala albă reprezintă un simbol al demnității și al unui viitor care încă poate fi construit, iar articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, citit în cadrul manifestațiilor, consacră dreptul la muncă și la o remunerare corectă. În replică, Ministerul Educației a transmis că eventualele majorări salariale sunt preconizate pentru septembrie 2026, acestea fiind condiționate de adoptarea noii legi a salarizării și de evoluția economiei, rezumă Agora.
Ce spun profesori din Chișinău care au manifestat marți în școli, solicitând majorări de salariu, aflam dintr-un reportaj publicat de jurnal.md.
Etichetarea produselor „eco”, „bio” și „organice”, este strict reglementată, notează Moldpres. Utilizarea termenilor „eco”, „bio” și „organic” pe etichetele produselor agroalimentare este permisă exclusiv pentru produsele certificate oficial, iar orice abatere riscă să inducă în eroare consumatorii și să încalce legea, atenționează Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. „Producția din circuitul ecologic este certificată de un organism de certificare acreditat în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană și recunoscut de Ministerul Agriculturii. Doar aceste produse pot purta mențiuni precum «bio», «eco» sau «organic»”, a subliniat Vasile Șarban.
Escrocheriile de tip „ruda implicată în accident”, aproape eradicate: de la 60 de victime pe zi la un caz pe lună – titrează Moldova 1. Autoritățile raportează o scădere drastică a cazurilor de escrocherie de tip „ruda implicată în accident rutier” și capturi record de droguri în valoare de peste 50 de milioane de lei, ca urmare a intensificării măsurilor de prevenire și combatere a criminalității organizate, notează postul de televiziune. Evoluțiile au fost prezentate în cadrul ședinței Consiliului național de coordonare a activităților de prevenire și combatere a criminalității organizate, prezidată de prim-ministrul Alexandru Munteanu, precizează Moldova 1.
