Executările silite asupra bunurilor fermierilor vor fi suspendate timp de un an
În R. Moldova va fi instituit un moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri, în contextul pierderilor masive provocate de calamitățile naturale din ultimii ani. Măsura vizează fermierii micro și mici, afectați de secetă, înghețuri și grindină și prevede suspendarea executărilor silite, precum și a calculării dobânzilor și penalităților aferente datoriilor.
Legea a fost votată în prima lectură
Proiectul de lege privind instituirea moratoriului a fost votat pe 18 decembrie, în prima lectură, de către 88 de deputați.
Prezentând proiectul în plenul Parlamentului, deputatul fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Alexandr Trubca, a precizat că inițiativa prevede instituirea unui moratoriu pe o perioadă de 12 luni pentru fermierii micro și mici care nu se află în procedură de faliment sau lichidare, nu sunt incluși pe lista interdicțiilor AIPA, au fost afectați de calamitățile naturale din anii 2014–2015 și au pierderi constatate prin acte oficiale pe cel puțin 40% din suprafața terenurilor gestionate.
De asemenea, beneficiarii trebuie să gestioneze cel mult 1.800 de hectare de teren. De prevederile legii vor beneficia și fidejusorii, precum și alte persoane care răspund solidar împreună cu fermierul debitor.
„Pe durata moratoriului se suspendă de drept orice formă de executare silită, cu excepția aplicării sechestrului asupra bunurilor sau a altor măsuri de asigurare a executării documentului executoriu, care se notează în registrele publice”, a subliniat Alexandr Trubca.
Potrivit parlamentarului, pe perioada moratoriului, fermierul debitor va avea obligația să păstreze bunurile agricole în stare funcțională și să asigure întreținerea corespunzătoare a acestora, iar în cazul distrugerii sau avarierii bunurilor, să informeze executorul judecătoresc.
Sergiu Stefanco, vicepreședintele fracțiunii „Democrația Acasă”, a declarat că moratoriul, aplicat ca măsură unică, nu va rezolva problemele agricultorilor.
„Singura soluție este să identificăm, împreună cu factorii de decizie, mecanisme de refinanțare, întrucât bugetul statului este gol. Fermierii nu vor primi subvenții, iar acest lucru trebuie spus public”, a adăugat parlamentarul.
Prevederile legii
Un proiect de lege, avizat pe 18 decembrie de Comisia parlamentară pentru agricultură și industrie alimentară, prevede că, pe durata moratoriului, va fi suspendată orice formă de executare silită, cu excepția sechestrului aplicat ca măsură de asigurare, iar bunurile agricole, inclusiv terenurile, materialul semincer, îngrășămintele sau furajele, pot fi utilizate în continuare în procesul de producție, chiar dacă sunt puse sub sechestru.
Protecția, extinsă și asupra fidejusorilor
Moratoriul nu se aplică doar fermierilor debitori, ci și fidejusorilor și persoanelor care răspund solidar pentru obligațiile acestora, indiferent dacă fermierul beneficiază sau nu de protecție în baza Legii insolvabilității.
„Moratoriul instituit prin prezenta lege se aplică fermierului debitor, fidejusorului fermierului debitor, precum și membrului gospodăriei țărănești sau altei persoane care poartă răspundere solidară pentru obligațiile fermierului debitor”, se menționează în proiectul care figurează pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 18 decembrie.
Condiții și excepții
Legea stabilește condiții stricte de eligibilitate.
Astfel, de moratoriu vor putea beneficia fermierii care sunt clasificați ca micro sau mici, nu se află în procedură de faliment sau lichidare, nu sunt incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării, au avut culturi agricole afectate în proporție de cel puțin 40% în anii 2024 - 2025, fapt constatat prin acte oficiale, dețin sau gestionează terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare și au datorii rezultate din contracte de credit, leasing, împrumut sau furnizare de inputuri destinate exclusiv activității agricole.
Proiectul prevede și excepții. Moratoriul nu se aplică în cazul executărilor silite ce vizează plata salariilor și a pensiilor alimentare, recuperarea prejudiciilor cauzate sănătății sau în caz de deces, creanțe rezultate din infracțiuni sau contravenții stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, precum și obligații pecuniare ale fermierilor care desfășoară exclusiv activități de procesare primară sau finită a produselor agricole.
Fermierii vor și posibilități de creditare
De cealaltă parte, fermierii susțin că proiectul ar trebui să vină și cu anumite facilități pentru creditare.
Gheorghe Jurcanu este un fermier din raionul Cahul. În ultimii ani, el a înregistrat doar pierderi din cauza războiului și a secetei. Agricultorul susține că moratoriul ar trebui să vină și cu niște soluții adiționale.
„Moratoriul trebuie să vină la pachet cu niște posibilități de a ne credita. Înțelegeți cum? Cu procent fix, pe perioadă, nu mai mică de vreo 5 ani de zile. Dacă moratoriul vine la pachet cu asta, să știți că e tot ok. Ca să scoatem în capăt posibilitatea de a ne credita, eu gândesc că e suficient până în luna martie, chiar să zicem până în luna iunie, o jumătate de an, nu mai mult, ca să punem punctul pe „i” prin toate instanțele, ca să ne poată credita pe o perioadă de 5, mai bine 10 ani de zile”, a declarat Jurcanu pentru Radio Moldova.
Agricultorii se confruntă cu presiuni financiare majore, iar lipsa unor soluții imediate riscă să ducă la pierderea bunurilor și la falimentarea multor gospodării agricole, avertizează directorul Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Bădărău.
„Perioada este suficientă nu doar pentru fermieri, dar și pentru stat, ca să ia măsuri suplimentare. Noi am spus că acest moratoriu nu va rezolva problema deloc, doar o va amâna. Și aceste măsuri suplimentare trebuie să vină cu instrumente în respectarea angajamentelor pe care statul le are față de agricultori. Asta în primul rând. Vorbim despre acel TVA, care este acumulat și statul trebuie să-l restituie agricultorilor aflați în dificultate în zona de sud, pentru că anume acest TVA s-a acumulat din cauza secetei. Vorbim despre plățile subvențiilor, la care statul are datorii, într-o sumă foarte mare, deja probabil 4 miliarde de lei”, a spus Bădărău.
Seceta a afectat peste 335 de mii de hectare de culturi agricole
Inițiatorul proiectului, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, susține că măsura este necesară pentru a preveni falimentele în lanț și pierderea capacității de producție în agricultură.
„În lipsa unei intervenții legislative, numeroși fermieri micro și mici riscă falimentul, ceea ce ar conduce la pierderea locurilor de muncă, depopularea zonelor rurale și diminuarea producției agricole interne”, se precizează în document.
Potrivit notei de fundamentare, seceta severă din 2024 a fost una dintre cele mai grave din ultimul deceniu, afectând peste 335 de mii de hectare de culturi agricole, iar în 2025 înghețurile și grindina au agravat situația financiară a fermierilor.
De altfel, oprirea executărilor silite este una dintre cele trei revendicări ale agricultorilor înaintate autorităților.
Proiectul de lege urmează să fie examinat de deputați joi, 18 decembrie, în ședința Parlamentului.
CITIȚI ȘI:
