Revista presei internaționale | UE, în fața dilemei privind sprijinul crucial pentru Ucraina
Presa internațională descrie atmosfera tensionată înaintea ultimului summit din an al liderilor Uniunii Europene, care se reunesc azi la Bruxelles pentru a lua decizii importante, inclusiv despre finanțarea Ucrainei în următorii doi ani. Mai multe publicații informează despre evoluția negocierilor de pace mediate de Statele Unite, anunțând o întâlnire între oficiali americani și ruși la sfârșitul acestei săptămâni. Publicațiile occidentale comentează și temele abordate de președintele american în discursul adresat națiunii.
Publicațiile occidentale comentează situația complicată în care s-au pomenit liderii Uniunii Europene, care urmează să decidă joi dacă vor folosi activele rusești înghețate pentru sprijinul umanitar și militar acordat Ucrainei. BBC notează că țara, aflată de aproape patru ani în război, se confruntă cu un deficit financiar major după oprirea finanțării americane. Decizia ce urmează a fi luată azi este considerată crucială nu doar pentru Ucraina, ci și pentru capacitatea Europei de a face față agresiunii Rusiei fără sprijinul Statelor Unite conduse de Donald Trump, semnalează serviciul britanic de presă. Jurnaliștii amintesc că Ucraina are nevoie de aproximativ 135 de miliarde de euro în anii 2025–2026 pentru a face față cheltuielilor curente și nevoilor de apărare. Comisia Europeană a propus două opțiuni: un împrumut comun al UE pentru Ucraina, care necesită unanimitate și este puțin probabil să fie aprobat, sau așa-numitul „împrumut reparatoriu”, relevă BBC. Acesta din urmă presupune folosirea activelor rusești înghețate, transferate într-un cont comun al UE și acordate Ucrainei ca împrumut cu dobândă zero, ce ar urma să fie returnat din eventuale despăgubiri plătite de Rusia, explică aceeași agenție de știri. Spre deosebire de prima variantă, această soluție poate fi adoptată cu majoritate calificată, precizează BBC.
Ieri, diplomații europeni au negociat până târziu în încercarea de a ajunge la un compromis pentru a salva acordul privind sprijinul financiar esențial pentru Ucraina, dezvăluie sursele Politico. Conform acestora, statele membre sunt divizate în două tabere în problema finanțării, una susținând acordarea unui împrumut garantat cu activele rusești înghețate, iar cealaltă preferând un împrumut comun al UE, garantat din bugetul blocului. Germania, alături de țările din nordul și estul Europei, afirmă că folosirea activelor rusești este singura opțiune viabilă, însă Belgia și Italia se opun și promovează varianta datoriei comune, spun sursele publicației. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri ambele opțiuni ca bază pentru un posibil compromis, iar potrivit diplomaților citați de Politico, cheia ar putea fi excluderea Ungariei și Slovaciei, state ostile sprijinului pentru Kiev, din schema comună de rambursare a datoriei. Deși premierul maghiar Viktor Orbán susține că activele rusești nu mai sunt luate în calcul, mai mulți diplomați afirmă că acestea rămân „singura variantă reală”. În lipsa unui acord, Comisia ar putea fi nevoită să găsească o soluție de compromis care să permită sprijinirea Ucrainei fără a forța consensul tuturor statelor membre, conchide Politico.
Italia sprijină, în principiu, ideea utilizării activelor rusești înghețate pentru un credit de reparații destinat Ucrainei, însă doar dacă există o bază juridică solidă, a declarat premierul Giorgia Meloni înaintea reuniunii Consiliului UE, relatează Corriere della Sera. Ea a subliniat, citată de aceeași publicație, că Roma nu renunță la susținerea blocării activelor rusești, pentru a nu lăsa loc de îndoieli privind sprijinul constant al Italiei pentru Ucraina. Meloni a precizat că o eventuală decizie privind folosirea acestor fonduri va fi luată la nivelul liderilor europeni și a reiterat că Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucția țării pe care a atacat-o. Totodată, premierul italian a subliniat că Italia rămâne angajată în menținerea presiunii economice asupra Moscovei, dar orice formă de sprijin pentru Kiev trebuie să respecte strict principiile statului de drept, mai scrie Corriere della Sera.
Discuția privind acordarea unui „credit de reparații” pentru Ucraina din activele rusești înghețate a fost retrasă de pe agenda summitului liderilor UE care începe azi, a anunțat premierul Ungariei, Viktor Orbán, într-un comentariu pentru jurnaliști. El a declarat, citat de Interfax-Ukraine, că după negocieri și confruntări de culise, președintele Comisiei Europene a renunțat la această temă și că problema activelor rusești nu va fi supusă dezbaterii în cadrul reuniunii de la Bruxelles.
Președintele SUA, Donald Trump, marginalizează Europa și pune presiune pe Ucraina pentru a accepta o pace nedreaptă, însă continentul mai are o pârghie importantă: cele 245 de miliarde de dolari din active rusești blocate în UE, scrie The Wall Street Journal. Publicația subliniază că utilizarea acestor fonduri ar fi o măsură excepțională, justificată de agresiunea Rusiei și de încălcarea gravă a dreptului internațional de către regimul lui Vladimir Putin. The Wall Street Journal notează totodată că Rusia ar putea încerca să acționeze juridic Euroclear în alte state, având în vedere prezența globală a activelor administrate de această instituție. Jurnaliștii avertizează că ar fi un semn de slăbiciune dacă Europa ar permite Rusiei să se folosească de normele juridice occidentale pentru a-și recupera banii după ce a încălcat toate regulile internaționale încercând să cucerească Ucraina.
La sfârșitul acestei săptămâni, la Miami, e programată o întâlnire între oficiali americani și ruși pentru discuții privind încetarea războiului ruso-ucrainean, informează sursele publicației Axios. Potrivit acestora, administrația SUA va prezenta părții ruse rezultatele ultimelor negocieri purtate cu liderii Ucrainei și țărilor europene la Berlin și va încerca să obțină acordul Moscovei asupra unei propuneri actualizate de pace. Sursele Axios precizează că, în prezent, nu sunt planificate discuții trilaterale între SUA, Ucraina și Rusia. Negocierile de la Miami par să fie separate de demersurile Washingtonului de a reuni, în perioada următoare, un grup de oficiali militari care sprijină Ucraina, pentru a clarifica aspecte tehnice legate de securitate și teritoriu, notează Axios.
Între timp, liderii europeni lucrează la un pachet de garanții de securitate pentru Kiev, care ar include o zonă demilitarizată de-a lungul actualei linii a frontului și misiuni de instruire și monitorizare, remarcă publicația americană. În acest context, ministrul britanic al apărării, John Healey, apreciază că negocierile au avansat mai mult ca oricând, deși președintele rus Vladimir Putin afirmă că Moscova nu renunță la obiectivele sale teritoriale și este pregătită să le atingă pe cale diplomatică sau militară, conchide Axios.
Marea Britanie finalizează pregătirile pentru trimiterea unui contingent militar în Ucraina, în cazul în care va fi instituit un armistițiu, relatează publicația britanică The I Paper, citând surse din Ministerul Apărării. Potrivit acestora, Londra accelerează planificarea unei misiuni de menținere a păcii, achiziționează echipamente și definitivează scenariile de desfășurare a forțelor. Oficialii britanici consideră că un acord de pace în Ucraina este mai aproape ca oricând, pe fondul pregătirii unei propuneri susținute de Kiev, care urmează să fie transmisă Kremlinului de negociatorii americani, mai scrie The I Paper.
Eurointegration observă că președintele american Donald Trump a ignorat tema războiului ruso-ucrainean în discursul adresat națiunii cu câteva ore în urmă, deși a vorbit despre încheierea mai multor conflicte și despre „restabilirea forței americane”. Trump nu a făcut referiri nici la tensiunile cu Venezuela, și nici la blocada totală impusă petrolierelor venezuelene sancționate, notează aceeași publicație. Președintele american și-a concentrat în schimb discursul pe o serie de nemulțumiri legate de perioada administrației Biden, invocând frontiere „deschise”, criminalitatea sau acorduri comerciale pe care le-a numit „dezastruoase”, conchide Eurointegration.
Camera Reprezentanților din Statele Unite a respins două rezoluții ale democraților care contestau acțiunile militare ale administrației Donald Trump în Marea Caraibelor, îndreptate împotriva Venezuelei, relatează CNN. Prima rezoluție cerea ca forțele armate americane să nu fie implicate în operațiuni militare fără declararea războiului sau aprobarea Congresului și a fost respinsă la limită, cu 216 voturi împotrivă și 210 pentru. A doua rezoluție viza interzicerea implicării militare a SUA în Venezuela în lipsa unui mandat al Congresului și a fost, de asemenea, respinsă, cu 213 voturi contra și 211 pentru. Ambele inițiative au fost susținute în principal de democrați, cu câteva voturi divergente din partea republicanilor și un vot democrat împotrivă, specifică postul american de televiziune. Respingerea rezoluțiilor survine după ce, pe 17 decembrie, președintele Trump a anunțat o blocadă totală a petrolierelor venezuelene sancționate și a desemnat autoritățile de la Caracas drept „organizație teroristă străină”, amintește CNN.
