Revista Presei | Revista Presei: „UE este gata să deschidă toate clusterele de aderare, dar R. Moldova mai are mult de muncit”
De ce deschiderea negocierilor de aderare la UE întârzie și ce trebuie să facă autoritățile Republicii Moldova; reintroducerea stării excepționale în economie în stânga Nistrului și reforma administrativ - teritorială, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Republica Moldova a avansat foarte mult în parcursul european și Uniunea Europeană este pregătită să deschidă toate clusterele în mod oficial. Totuși, R. Moldova mai are încă mult de muncit în noul an. Pe Moldova 1 vedeți declarația comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, făcută pentru ProTV. Potrivit oficialei europene, R. Moldova deja a cincea oară a demonstrat că este o țară stabilă în parcursul de aderare la UE, în pofida unor campanii „urâte și dure” din partea Rusiei. Rugată să comenteze care este diferența între invitația de a deschide oficial negocierile și deschiderea tehnică, Marta Kos a spus că nu există nicio diferență referitor la ceea ce trebuie să facă R. Moldova. Cea mai importantă idee este ca să fie făcute toate reformele care sunt necesare pentru a alinia legislația țării la legislația europeană.
Rusia și regimul separatist pro-rus de la Tiraspol reactivează criza energetică artificială în Transnistria pentru a pune presiune pe Chișinău, care pregătește un pachet pentru reintegrarea economică a zonei secesioniste. DW propune o analiză în contextul reintroducerea stării excepționale în economia din stânga Nistrului, în legătură cu deficitul de gaze. Investigația arată că de fapt, nu s-a întâmplat nimic. MoldovaGaz furnizează zilnic în regiunea transnistreană aceleași volume de gaz ca și până la „decretul” liderului separatist, Vadim Krasnoselski. Singura noutate este că se schimbă „agentul de plată” – adică se schimbă din nou firma din Dubai care plătește compania din Ungaria ca să aducă gazul până la frontiera Republicii Moldova. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, declară că aceste „crize energetice” în regiunea transnistreană „ar putea să se repete la fiecare două-trei săptămâni din cauza necesității de a schimba permanent agentul de plată, în funcție de sancțiunile aplicate de Uniunea Europeană.
Reforma administrativ-teritorială revine pe agenda Republicii Moldova, dar primarii spun că miza reală nu e desenarea unei hărți noi, ci dacă oamenii vor ajunge mai repede la servicii – sau dimpotrivă, mai departe de ele. Pe Moldova 1 vedeți opinia Congresului Autorităților Locale, care a cerut claritate, reguli financiare schimbate și investiții în infrastructură înainte ca amalgamarea să fie derulată. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a spus că, dincolo de declarațiile politice, în teritoriu domină sentimentul că reforma se discută fără o viziune limpede. El a subliniat că reforma este adesea abordată superficial și redusă la componenta teritorială. Primarul comunei Gangura, Marcel Bobeică, a declarat că susține amalgamarea, dar numai dacă aceasta este precedată de investiții reale și mecanisme financiare funcționale. Alte declarații, vedeți pe Moldova 1.
Chiar și în afara perioadei electorale, mai multe surse de pe YouTube continuă să promoveze un cadru narativ constant, care pune la îndoială integrarea europeană, legitimitatea autorităților și orientarea geopolitică a Republicii Moldova. Agora.md propune un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent, care arată că din analiza a 32 de canale din spațiul informațional moldovenesc al YouTube, la subiecte legate de UE, NATO și perioada post-electorală, cel mai mult s-a dezinformat despre faptul că: integrarea europeană dăunează oamenilor; în țară au loc represiuni politice, opoziția este persecutată, Maia Sandu nu este o președintă legitimă, UE distruge economia și altele. Potrivit raportului, dezinformarea este adesea prezentată prin combinarea mai multor narațiuni într-un singur material media.
Alți doi martori din partea apărării au fost audiați joi în dosarul „frauda bancară” în care este învinuit Vlad Plahotniuc. Este vorba despre Dorin Drăguțanu, fost guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și Ion Ropot, fost administrator special al Băncii de Economii. IPN scrie că în fața instanței, Dorin Drăguțanu a declarat că problemele de la BEM au început încă din 2004, fiind cauzate în principal de acordarea creditelor sub influență politică, așa-numitele „credite prin telefon”. La rândul său, Ion Ropot a precizat că BNM a fost sesizată oficial despre criza bancară abia în noiembrie 2014, deși dificultățile financiare ale BEM persistau încă din 2011. La ședința de judecată de joi a fost prezent și fostul prim-ministru Vlad Filat.
În anul 2024, peste 2.200 de întreprinderi din Republica Moldova și-au vândut produsele pe piața Uniunii Europene, ceea ce reprezintă mai mult de 70% din totalul companiilor exportatoare din țara noastră. Moldpres a discutat cu vicepremierul Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Potrivit lui, cele mai importante sectoare sunt produsele agroalimentare și cabluri electrice (industria automotive). Valoarea exporturilor de bunuri a crescut la 3,5 miliarde de dolari în 2024, față de 2,3 miliarde de dolari în 2014. Anul trecut, exporturile spre CSI au constituit puțin peste 6%.
Moratoriu asupra executării silite a fermierilor afectați de secetă: Proiectul de lege, votat de Parlament în prima lectură, titrează jurnal.md. Moratoriul va viza fermierii micro și mici, fidejusorii și membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane care răspund solidar pentru obligațiile fermierului debitor. Pe durata moratoriului, 12 luni, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. De asemenea, fermierii vor putea utiliza bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar producția obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor față de creditori.
Realitatea scrie că punctele de trecere a frontierei „Palanca–Maiaki–Udobnoe” și „Tudora–Starokazacie” au fost redeschise pentru călătorii care traversează frontiera în direcția Belgorod, Ucraina. Poliția de Frontieră a anunțat că pentru menține un nivel sporit de siguranță, punctele de trecere au fost suplinite cu personal suplimentar și se lucrează la capacitate maximă. Circulația a fost sistată ieri la punctele de trecere Palanca și Tudora după un atac aerian asupra podului de pe traseul Odesa–Reni.
Pe 24 decembrie, în Republica Moldova va intra în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care va înăspri procedura de obținere a acesteia. Newsmaker.md scrie că solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase. Totodată, au apărut și noi temeiuri pentru refuzul acordării cetățeniei. În special, vor fi respinse cererile persoanelor care au făcut parte din formațiuni armate ilegale, din forțele armate ale unei entități neconstituționale sau ale unui stat agresor, recunoscut de ONU, Parlamentul European sau Parlamentul Republicii Moldova, ori din forțele armate ale unui stat cu care Republica Moldova a rupt relațiile diplomatice sau se află în stare de război.
