Revista presei internaționale | Liderii UE au convenit să aloce Ucrainei 90 de miliarde de euro fără a folosi activele rusești înghețate
Presa internațională se concentrează asupra deciziilor luate în prima zi a summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, unde a fost aprobat un nou sprijin financiar pentru Ucraina, dar fără utilizarea activelor rusești înghețate. Publicațiile occidentale analizează blocajele politice și juridice care au împiedicat un acord asupra acestor fonduri. În paralel, atenția mediatică este îndreptată spre eforturile de pace mediate de administrația americană, care, la sfârșitul acestei săptămâni, urmează să poarte noi negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean.
UE aprobă sprijin financiar pentru Ucraina, dar amână folosirea activelor rusești înghețate, titrează publicațiile occidentale. Agenția Reuters dezvăluie că ieri, în prima zi a summitului de două zile de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au negociat 16 ore în șir, dar nu au reușit să ajungă la un acord privind finanțarea Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Șefii de stat și de guvern ai țărilor membre au aprobat totuși, precum și-au propus, acordarea unui sprijin financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă acesta va avea forma unui împrumut garantat de bugetul Uniunii, remarcă Reuters. Potrivit unui document consultat de agenția de presă, fondurile sunt prevăzute pentru următorii doi ani și vor fi obținute prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE. Inițial, planul prevedea utilizarea directă a rezervelor rusești înghețate, însă liderii europeni au renunțat la această opțiune, invocând dificultăți politice și riscuri juridice, mai scrie Reuters, constatând că subiectul s-a dovedit prea sensibil pentru a obține consens.
Financial Times subliniază că folosirea activelor rusești pentru garantarea finanțării Ucrainei a fost contestată de mai multe state membre, printre care cele ostile sprijinului pentru Kiev – Ungaria, Slovacia și Cehia, dar și Belgia, pe teritoriul căreia se află depozitarul Euroclear, unde sunt păstrate aproximativ 193 dintre cele 210 miliarde de euro din totalul activelor rusești înghețate în Europa. Belgia a cerut garanții extinse pentru a acoperi eventualele pierderi, cereri respinse însă de alți lideri ai UE, notează Financial Times. Potrivit surselor ziarului britanic, în lipsa unui acord unanim pentru un împrumut comun garantat cu activele rusești, liderii UE au ales o soluție de compromis – statele care nu doresc să participe la finanțarea Ucrainei nu vor avea obligații financiare suplimentare. Cu toate acestea, surse diplomatice de la Bruxelles au declarat pentru unele publicații occidentale că rezultatul poate fi considerat un succes politic pentru premierul maghiar Viktor Orbán, care s-a opus constant folosirii activelor rusești.
În contextul eșecului acestei inițiative, BBC atrage atenția asupra precizărilor făcute după negocieri de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz – un susținător fervent al finanțării Ucrainei din activele rusești înghețate. Merz a remarcat, citat de serviciul britanic de presă, că împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va fi obligată să-l ramburseze doar dacă va primi despăgubiri din partea Rusiei. În același timp, guvernele UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la un mecanism de finanțare bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. BBC amintește că Ucraina are nevoie de aproximativ 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, iar, în condițiile reducerii ajutorului american, Uniunea Europeană rămâne principalul susținător financiar al Kievului. Aceeași sursă amintește că Rusia a avertizat că va răspunde dur în cazul confiscării rezervelor sale valutare. Totuși, opțiunile sale sunt limitate: activele europene din Rusia sunt deja blocate, iar perspectivele unor acțiuni juridice eficiente împotriva UE sunt reduse, constată BBC.
Eșecul statelor europene de a ajunge la un acord privind transferul activelor rusești înghețate către Ucraina este o lovitură politică pentru cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ambii susținători ai utilizării acestor fonduri, scrie Politico. În lipsa unui consens, liderii europeni au convenit asupra unui plan de rezervă bazat pe îndatorare comună la nivelul UE, promovat în ultimele săptămâni de premierul belgian Bart De Wever și considerat improbabil până în faza finală a negocierilor, relevă publicația. Faptul că trei state – Ungaria, Slovacia și Cehia – nu vor participa la acest mecanism scoate în evidență diviziunile persistente din interiorul Uniunii Europene, comentează Politico. Deși soluția este privită favorabil de statele din sudul Europei, ea a întâmpinat reticență din partea Germaniei și a aliaților săi nord-europeni, care obișnuiesc să se opună garantării comune a datoriilor statelor mai îndatorate, conchide Politico.
În paralel cu relatarea de la Bruxelles, presa internațională își concentrează atenția asupra procesului de pace în Ucraina mediat de Statele Unite. The Kyiv Independent amintește că, la sfârșitul acestei săptămâni, negociatorii de la Casa Albă îi vor găzdui în statul american Florida pe omologii săi de la Moscova pentru a-i informa despre redactările planului american de pace făcute zilele trecute la Berlin de președintele Ucrainei și liderii europeni. În acest context, The Kyiv Independent remarcă îndemnul președintelui american Donald Trump adresat Kievului, căruia îi cere să acționeze rapid în vederea unui acord de pace cu Federația Rusă. „De fiecare dată când ucrainenii întârzie prea mult, Rusia își schimbă poziția”, a afirmat liderul american citat de The Kyiv Independent, precizând că Moscova este implicată în procesul de pace.
Pe fondul îndemnului liderului de la Casa Albă, agențiile internaționale de presă scot în prim-plan declarațiile de ultimă oră făcute de președintele Franței, Emmanuel Macron, care a afirmat că ar fi „util” ca reprezentanții Europei să poarte discuții directe cu liderul rus Vladimir Putin. Potrivit AFP, afirmația a fost făcută în contextul intensificării negocierilor de pace dintre Ucraina și Statele Unite, precum și dintre SUA și Rusia, după reuniunea de la Berlin din această săptămână. Macron a subliniat, citat de aceeași agenție de presă, că europenii și ucrainenii trebuie să stabilească un cadru adecvat de dialog și să nu lase negocierile exclusiv în seama „intermediarilor”. AFP subliniază că, în zilele următoare, vor avea loc la Miami discuții între șeful Fondului Rus de Investiții Directe, Kirill Dmitriev, cu emisarii Casei Albe Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a transmis anterior că este deschis inițiativelor de pace ale președintelui american Donald Trump și unei reluări a dialogului cu Europa, dacă nu acum, atunci după schimbarea actualelor elite politice europene, relevă AFP.
SUA și aliații europeni ai Ucrainei au elaborat un plan de garanții de securitate cu măsuri detaliate și credibile pentru asigurarea respectării unui eventual acord de pace cu Rusia, informează Bloomberg. Potrivit acestui plan la care face referire agenția americană de presă, armata ucraineană, cu aproximativ 800.000 de militari, va constitui prima linie de descurajare postbelică, în timp ce aliații vor continua să furnizeze arme, echipamente și programe de pregătire. SUA vor oferi, de asemenea, informații de intelligence și vor monitoriza eventualele încălcări ale acordului de-a lungul liniei de contact și a frontierelor. Trupele multinaționale europene vor fi dislocate mai departe de front pentru a întări încrederea și vor putea acționa pe teritoriul Ucrainei în cadrul măsurilor de securitate, susțin diplomați europeni citați de Bloomberg. Nu este clar dacă președintele rus Vladimir Putin va accepta aceste măsuri, având în vedere opoziția Moscovei față de prezența trupelor NATO în Ucraina, semnalează agenția de presă. Oficialii americani subliniază că acest pachet de garanții funcționează similar articolului 5 NATO, oferind Ucrainei un cadru juridic și militar de sprijin rapid în cazul escaladării conflictului, relevă Bloomberg. Sursele agenției dezvăluie că o delegație ucraineană se va deplasa azi în Statele Unite pentru o nouă rundă de negocieri.
Rusia recunoaște că i-a dat mită președintelui SUA, Donald Trump, prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, titrează Unian. Potrivit agenției de presă, autoritățile ruse au recunoscut că, la începutul acestei luni, i-au dat lui Witkoff, la Moscova, „o ladă mare cu icre roșii”, pe care urma să i-o transmită liderului de la Casa Albă. Oficialii ruși nu au precizat cantitatea exactă, însă, dacă aceasta depășește 5 kilograme, valoarea cadoului ar depăși pragul legal admis de legislația americană, menționează Unian. Constituția SUA interzice funcționarilor federali, inclusiv președintelui, să accepte cadouri de la state străine fără aprobarea Congresului. În lipsa unei astfel de aprobări sau a achitării valorii integrale, acceptarea cadoului ar putea fi calificată drept mită, conchide Unian.
