R. Moldova pierde oameni: populația scade, satele se golesc, Chișinăul concentrează tot mai mulți locuitori
Populația Republicii Moldova continuă să scadă, iar datele oficiale arată că declinul demografic afectează toate componentele - de la numărul total de locuitori și structura pe vârste, până la repartiția teritorială. Potrivit Anuarului statistic al Republicii Moldova, ediția 2025, în R. Moldova erau, în anul trecut, aproximativ 2.6 milioane de locuitori cu reședință obișnuită, în scădere față de anii precedenți.
Această diminuare nu este un fenomen temporar, ci rezultatul cumulării mai multor factori: spor natural negativ, migrație externă ridicată și deplasarea populației din sate spre orașe.
Mai multe decese decât nașteri
Datele Biroului Național de Statistică arată că Republica Moldova înregistrează constant mai multe decese decât nașteri. Anual se nasc aproximativ 24 - 25 de mii de copii, în timp ce numărul deceselor depășește 35 - 36 de mii, ceea ce menține sporul natural pe un trend negativ.
Această diferență explică o parte importantă din scăderea numărului populației și indică îmbătrânirea accelerată a societății, în special în mediul rural, unde natalitatea este mult mai redusă.
Ruralul se golește mai rapid decât urbanul
Potrivit Anuarului statistic al Republicii Moldova, ediția 2025, peste 55% din populația țării locuiește în mediul rural, însă ruralul pierde populație mai rapid decât urbanul.
Sporul natural este negativ în toate mediile, dar este mai accentuat la sate, unde numărul deceselor îl depășește constant pe cel al nașterilor.
În multe localități rurale, rămân preponderent persoane vârstnice, ceea ce creează dificultăți majore pentru menținerea școlilor, grădinițelor, serviciilor medicale și economiei locale.
În unele raioane, depopularea a devenit un proces aproape ireversibil.
„Satele sunt devastate și nu au un potențial demografic mare, acesta este motivul migrației interne din Moldova. Locuitorii din sate se mută în orașe, dar procesul nu este masiv și demografia țării nu are de suferit, deoarece are loc redistribuirea populației. Totuși, principalul dezavantaj este riscul dispariției mai multor sate slab dezvoltate”, a declarat doctorul în științe demografice, Valeriu Sainsus, pentru Teleradio-Moldova.
Expertul a mai remarcat că șase orașe s-au afirmat deja ca poluri de atracție urbană: Chișinău, Bălți, Orhei, Ungheni, Edineț și Cahul.
„Migranții interni sunt persoane cu vârstă aptă de muncă, predominant din categoria de vârstă 25 - 49 de ani. În mare parte, aceștia sunt tinerii, care merg în oraș la studii, și locuitorii satelor din preajma orașelor, care se angajează în serviciu în cele mai apropiate urbe”, a explicat expertul Valeriu Sainsus.
În același timp, municipiul Chișinău concentrează circa 23 - 25% din populația țării și este singura zonă care își menține populația prin migrație internă, în timp ce majoritatea localităților rurale continuă să se golească.
Raioanele care pierd cei mai mulți locuitori
Datele teritoriale arată că majoritatea raioanelor pierd populație constant, în special cele cu structură preponderent rurală. Raioane din nordul și sudul țării, precum și din zona centrală, se confruntă cu scăderi continue ale numărului de locuitori, cauzate de sporul natural negativ și migrația.
Orașele mici nu mai reușesc să compenseze aceste pierderi, iar multe raioane rămân cu o bază demografică tot mai fragilă.
Potrivit aceluiași raport, cele mai mari pierderi demografice se înregistrează în raioane cu populație preponderent rurală.
Raioane precum Ocnița, Dondușeni, Leova, Cantemir sau Basarabeasca se confruntă cu scăderi constante ale populației, cauzate de numărul foarte mic de nașteri și migrația populației active.
În contrast, Chișinăul și câteva municipii mari absorb populație din interiorul țării, accentuând dezechilibrul dintre capitală și raioane.
Raportul Biroului Național de Statistică pentru anul trecut arată că, în 2024, aproape 17.200 de moldoveni și-au schimbat domiciliul în interiorul țării. Cele mai multe plecări au fost din localitățile urbane – 8.639 de persoane, urmate îndeaproape de cele din mediul rural – 8.559.
În același timp, orașele au atras semnificativ mai mulți oameni, cu 11.342 de sosiri, față de doar 5.856 de sosiri în localitățile rurale, confirmând tendința de concentrare a populației în centrele urbane.
Din numărul total de migranți interni, 5.500 au plecat din sate în orașe. Potrivit BNS, 48.8% din persoanele care și‐au schimbat domiciliul din mediul rural în cel urban, s-au mutat la Chișinău, iar 3.4% – la Bălți.
Pe fondul acestei mobilități interne, migrația internațională rămâne profund dezechilibrată: în 2024 au fost înregistrați 97.517 imigranți, în timp ce 130.084 de persoane au emigrat, menținând presiunea asupra scăderii populației totale a Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
