Șefa CNAS: Bugetul asigurărilor sociale rămâne expus riscurilor generate de schimbările demografice, piața muncii și situația economică
Bugetul asigurărilor sociale rămâne expus riscurilor generate de schimbările demografice, piața muncii și situația economică. Potrivit directoarei Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Elena Țîbîrnă, totuși indicatorii actuali semnalează o evoluție pozitivă a sistemului după ce deficitul bugetului a atins în anul 2023 un nivel record.
Potrivit directoarei Casei Naționale de Asigurări Sociale, contribuțiile achitate de salariați și angajatori reprezintă baza bugetului asigurărilor sociale, din care sunt finanțate toate tipurile de prestații sociale. După ce în 2023 a fost înregistrat cel mai mare deficit bugetar, de 5.4 miliarde de lei, pentru anul viitor, acesta ar urma să fie de 3.6 miliarde de lei.
„Pe termen mediu, în 2028, indicatorii arată că vom avea un deficit de 1.9 miliarde și sistemul de asigurări sociale are mai mulți plătitori de contribuții cu tarife stabilite pentru fiecare plătitor. Avem 29% achită sectorul bugetar, avem sectorul privat - 24%, cel mai înalt procent îl achită aviatorii. Dacă compania lucrează în sectorul de stat - avem 39% din fondul de retribuire a muncii, sectorul privat - 32%”, a declarat Elena Țîbîrnă, la misiunea „Banii” de la Moldova 1.
Șefa CNAS a mai menționat că pentru a reduce deficitul, este necesară acumularea unui volum mai mare al contribuțiilor, care, prin urmare, va crea posibilitatea de a majora pensiile. Cetățenii spun că știu despre legătura directă dintre muncă, contribuții și nivelul pensiei. De asemenea, este important ca persoanele să fie angajate oficial și să fie asigurate.
„Cine lucrează are. Am lucrat 11 ani după pensie. Și mi-a mărit pensia de două ori și sunt mulțumit. Nu-mi trebuie haine multe. Mâncăm ce este, mulțumesc, îmi ajunge. Lumea vrea care nu a lucrat să aibă ca și cel care a lucrat”.
„Cât mai mare o să fie ridicată economia statului, cât mai bine o să fie salariul. Nu dacă e salariul mare, de acum este și pensie mare. Dă Doamne să ajungem în Unitatea Europeană. Și o să vedem, poate se schimba ceva”.
„Vârsta de la 62 de ani, la 63 deja, e foarte mult. Ar fi bine un pic să reducem. Femeia și la serviciu, și acasă, femeia în orice domeniu, peste tot. Lucrăm oficial ca să avem o pensie mai bună, ca să ne ajungă la vârsta de pensionare”.
„Nu putem să cerem noi socoteală, că mă rog, dați-ne 10.000 de lei pensie sau 10.000 de lei ar fi bun, măcar atât. Sau 1.000 de euro cum au în Italia. 1.500, 1.000, cum au în Grecia. Noi nu putem cere așa. Pe spatele la bugetarii care sunt în țară sunt pensiile noastre. De unde noi să avem atâta pensie?”.
În același timp, unii pensionari se plâng că pensiile rămân insuficiente pentru un trai decent și atrag atenția asupra muncii la negru, care afectează bugetul și pensiile viitoare.
„Eu, după ce am ieșit la pensie, am lucrat încă nouă ani. Și fiecare doi ani mi-au recalculat pensia și acum sunt mulțumit. Dar soția a lucrat 41 de ani, primește mizer. Donatori în buget în domeniul acesta sunt puțini. Mulți lucrează, probabil, la negru. Și atunci când îmbătrânesc își aduc aminte că trebuie pensie. Și asta, dacă ar fi numai fără ajutorul acesta european, statul demult s-ar înăduși”.
Guvernul alocă în 2026 pentru asigurările sociale de stat un buget în valoare de 51.45 miliarde de lei. Amintim că în 2025, pensiile au fost indexate cu 10%, iar anul viitor acesta urmează să fie indexate cu 6.8 la sută.
CITIȚI ȘI:
